Thursday, 29 November 2018

The Londoner #208

Adică de prin metropolă adunate:

  • La categoria "Mai puteți cu Brexitu', amigos?" se pare că ne apropiem de un punct culminant (sau doar de unul dintre ele, că vor fi mai multe). După cum ați auzit Theresa a bătut palma cu UE pentru un fucking deal și acum încearcă să convingă parlamentarii britanici să-l aprobe. Votul are loc peste vreo două săptămâni. Cum băieții de la Brussels au spus clar și răspicat că ăsta va fi singurul deal și că nu va mai exista o altă negociere, acum avem practic două variante. De fapt trei, teoretic. 
  1. Deal-ul e aprobat în parlament și pe 29 martie se produce efectiv Brexitul vieții, dar cu o perioadă de tranziție până pe 31 decembrie 2020, perioadă în care nu s-ar modifica efectiv prea multe chestii. 
  1. Deal-ul e respins de parlament și se va avea loc acel așa numit cliff-edge Brexit sau no-deal Brexit. Ceea ce poate însemna, pe scurt, că nu va fi doar foarte nasol, ci extrem de nasol. 
  1. Deal-ul e respins de parlament și nu mai are loc niciun Brexit, fute-ne-am în el de Brexit astăzi și mâine! (slabe șanse, dar eu încă mai sper)

Dar atenție, tot acest imens clusterfuck este oricum departe să se fi terminat: deal-ul negociat de Theresa însumează doar detaliile retragerii UK din UE. Viitoarea relație nu a fost încă negociată. Boom!

  • Am fost la The O2 la finala ATP World Tour Finals la tenis, adică la finala finalelor, cum ar veni. Am sperat să văd un showdown Federer - Nadal (asta înainte să aflu că Rafa e accidentat și că nu va participa), dar Zverev i-a luat fața lui Fedex în semifinală și de altfel l-a bătut meritat și pe Nole în finală. 
  • Cum stăteam eu așa chill într-o cafenea din Crouchie într-o după-amiază leneșă l-am văzut pe Gem Archer traversând strada. Nu se poate, zic, o locui și ăsta pe aici? Ajuns acasă am făcut un scurt research pe niște forumuri și am aflat că într-adevăr, fostul membru Oasis și actualul chitarist al lui Noel Gallagher locuiește de ani buni în Crouch End. 
Chiar azi, undeva în apropiere de The Konk Studios
  • Și apropo de acest senzațional music culture care mustește prin zonă, săptămânile trecute am dat și peste al doilea studio de înregistrări din Crouch End (probabil la fel de faimos ca primul). El se numește Konk și a fost înființat de celebra trupă The Kinks (de altfel frații Davies încă dețin studioul). Dintre artiștii care au înregistrat aici putem menționa Depeche Mode, Massive Attack, Adele, Blur, The Stone Roses, Franz Ferdinand și Bee Gees. (Și cum sunt un băiat atent la detalii căruia îi place să se documenteze, tocmai săpam pe site-ul ăsta și am aflat că albumul Depeche numit Violator, unul dintre preferatele mele all-time, a fost înregistrat chiar aici peste drum de mine în The Church Studios. Adică aici au tras Enjoy the Silence, Policy of Truth, World in My Eyes și Personal Jesus? Holy shit!)


  • Constat indignat și scârbit că moda numită sagging încă se poartă prin Londra (evident numai printre dude). Dacă prin State au început să-i amendeze pe gibonii ăștia, eu aș da o lege aici care să permită biciuirea în public dacă apari în public cu cureaua sub nivelul bucilor. Pedeapsa ar fi urmată de tratament intravenos și terapie. 
  • Nu știu dacă e doar o campanie menită să mai spele imaginea autorităților, dar am fost informați că poliția a început să intre dur (literalmente) în hoții de pe scutere, care reprezintă o adevărată plagă a metropolei în ultimii ani. E drept, în ultima vreme nu am mai citit despre și nici asistat la furturi. 
  • The City crește vizibil iar acest lucru poate fi ușor observat chiar și de pe dealurile din North London. Între timp a fost proiectat un nou skyscraper care ar urma să aibă practic aceeași înălțime ca The Shard și o formă futuristică de lalea

Ta-ta.