Sunday, 19 August 2018

Aș interzice orice manifestare religioasă în public

Indiferent de religie. Fără discriminări adică. Pentru mine religia e la fel ca sexualitatea: nu mi-ar putea păsa mai puțin la ce zeu te închini / pe cine fuți, atâta vreme cât nu-mi fluturi chestia asta pe la nas și nu încerci să mă convingi că așa cum o faci tu e cel mai bine. Și nici nu-mi pasă că te simți discriminat și ofensat pentru alegerile tale sexuale sau religioase pentru că, noh, dacă le-ai ține numai pentru tine nu ai mai fi discriminat. Problemele intervin doar atunci când facem paradă cu chestiile astea în loc să le ținem dracului numai între patru pereți. 

Holy shit! Da, ce ironic!
Și hai să vă dau câteva exemple concrete, deși sunt foarte multe. Încep cu ăla care m-a determinat să scriu acest articol. Chiar acum când tastez aceste rânduri, peste drum de mine un predicator ne spune ceva despre Isus, a doua Venire, chestii din Biblie. Din astea. Îl aud din casă iar uneori îmi bruiază și filmele, fiind nevoie să dau sonorul mai tare pentru că nu-i aud pe actori din cauza acestui Ioan Botezătorul Reîncărcat. Spun "uneori" pentru că acest priciăr este prezent la datorie în fiecare duminică de mai multe săptămâni încoace, exceptând zilele în care plouă (omul se respectă, nu poți predica așa în orice condiții). Uite-l, l-am și pozat de la fereastră.

Săracu', ce să zic. Absolut nimeni nu-l ascultă. Nimeni nu-l bagă în seamă. Ever. Dar el turuie acolo. De multe ori in a high tone, de zici că se ceartă unii pe stradă. I-am făcut plângere la consiliul local, pe care între noi fie vorba îl plătim cu £118 pe lună ca să ne asigure, printre altele, și liniștea. Nu mi-a răspuns nimeni încă dar îmi păstrez speranța că voi fi băgat în seamă; după cum v-am mai povestit în țara asta chiar putem vorbi despre puterea complaint-ului.

Așa că mă întreb: de ce sunt eu nevoit să-l ascult pe acest priciăr cum turuie la fereastra mea? Dacă eu m-aș apuca să fac zgomot de-a sula pe stradă cu siguranță aș fi săltat și amendat. Dar ăsta de ce are voie să se manifeste? Probabil că i-am îngrădi "his freedom of speech and expression" dacă îi băgăm un "shut the fuck up and beat it, bitch"! Nu te joci așa oricum cu drepturile astea, amigos. Dar de ce nu se duce el frumușel într-o biserică sau în curtea unei biserici să debiteze acolo? De ce simt oamenii nevoia să se roage în public? Aveți idee ce sentiment te cuprinde când ești în metrou și remarci cum începe să se roage un arăbete care arată exact ca un terorist pe care-l vezi la TV? De ce oare trebuie să suportăm acest disconfort?

Dar când un român îți spune "Hristos a înviat" și tu nu crezi asta, de ce ai fi obligat să-i răzpunzi "Adevărat a înviat"? Sau de ce trebuie să suporte tinerele musulmance prostiile alea pe cap vara când mori de cald, de la o vârstă la care habar nu au ce vor de la viață? Doar pentru că altcineva a ales deja pentru ele? Sau puștanii evrei, care umblă cu pălăriile și zulufii ăia ridicoli de la 5 ani, alături de părintele care arată la fel? Asta înseamnă libertatea de alegere și expresie? Ha!

Așa cum orice manifestare sexuală publică este imediat sancționată, așa cred că ar trebui să procedăm și cu cele religioase. Roagă-te acasă și la biserică. Sau în moschee sau în pustiu. Nu în public, pentru că provoci disconfort celor care nu-ți îmbrățișează credința. Și poate nu doar ălora. Iar aici includ aspectul vestimentar (vezi burqa și toate dezbaterile recente pe temă, uite una amuzantă), aspectul comportamental (uite aici un exemplu foarte recent) și orice alte chestii adiacente, derivate din practicarea religiei la modul extrem sau prea fățiș.

Interzicând manifestările religioase în public ai putea implicit să închei și dezbaterea cu burqa. Gata, nu mai poți purta rahatul ăla primitiv pentru că nimeni (inclusiv creștinul) nu mai are voie să facă display public cu chestii care țin de religie. Și cu asta basta. Vrei să te rogi? Super. Fă-ți un altar în casă. Du-te la moschee de 3 ori pe zi. Te-ai mutat în Occident? Acceptă regulile de aici, nu ne forța pe noi să-ți învățăm obiceiurile și nu ne da în judecată pentru că nu le știm sau nu le acceptăm (vezi cazul cu musulmanca aia de mai sus care a refuzat să dea mâna).

Găsiți aici un debate pe aceeași temă practic, deși aș spune că este imparțial din start, fiind susținut de europarlamentari care nu pot ieși din zona căcaturilor numite "human rights" și "freedom of expression". Va veni probabil on moment în care prostiile astea ne vor mânca de vii.