Thursday, 20 April 2017

This is Liverpool: A Weekend in Merseyside

Sătul de internetul sub orice critică oferit de Virgin în ultima vreme, sâmbăta trecută mi-am abandonat laptop-ul în Londra (e pentru prima dată când mă despart de el în ultimii mulți ani) și m-am suit cu ai mei într-un tren Virgin cu destinația Liverpool. Evident, nu din cauza netului am fugit din Londra, voiam doar să subliniez că feciorii ăștia oferă tot soiul de servicii. La capitolul transport le acord notă maximă: am străbătut cei 311 km dintre Londra și Liverpool în doar 2 ore și 45 de minute, în condiții ideale. Iar destinația a fost la fel de plăcută ca și călătoria.

Voi publica trei articole despre această vizită: cel de astăzi va conține impresiile mele și primul set de fotografii, cel de mâine al doilea set de imagini și câteva tips & tricks despre fotografiatul în sine (consider că în Liverpool am realizat cel mai reușit photo shooting de până acum), iar ultimul articol va fi dedicat stadionului Anfield, care m-a impresionat (cum altfel).

La hotel ne-a întâmpinat o broșură pe coperta căreia scria "This is Liverpool" și am apreciat asta. Se pare că este o adevărată mândrie locală să te bați în piept și să atești apăsat numele orașului sau numele stadionului, vezi și celebrul "This is Anfield". Orașul din Merseyside este foarte compact și poate fi făcut la picior. De altfel numai pe jos l-am și străbătut, fără a folosi niciun mijloc de transport vreme de 3 zile. Obiectivele majore și faleza râului Mersey, care se pierde în mare la orizont, sunt aproape unele de altele. Iar arhitectura este efectiv impresionantă.

E drept, ne aflam în plin bank holiday când am ajuns noi, dar cu toate astea orașul avea un calm ireal, cu mult diferit de agitația Londrei. După cum veți putea remarca și din poze, de multe ori eram efectiv singuri pe stradă, fără nicio urmă de mașină sau pieton în jur. Și chiar și în zonele animate, populația era mai rarefiată și mai calmă. Super chill. Apropo, nu am văzut negri aproape deloc, iar acest aspect conferă orașului o notă mai sigură și mai curată. Fauna nu e la fel de colorată ca în capitală. Ups, am jignit pe careva? Să nu fiu iertat atunci.

Problema orașului Liverpool este vântul puternic și rece, care îți poate strica total cheful de a te plimba. Deh, cam așa sunt toate orașele de pe coastă. Din fericire rafalele nu sunt ucigătoare și în centru, ci mai mult pe faleză. O altă problemă ar fi căcații de câine de pe stradă, pe care nu-i prea văd prin Londra. În Liverpool însă nu se prea stresează nimeni să-i curețe.

Bineînțeles, nu poți vorbi de Liverpool fără să pomenești The Beatles, cel mai puternic brand al orașului și, după cum consideră mulți, cea mai de succes trupă rock din istorie. Eu nu am fost niciodată un mare fan al lor, dar aș fi nebun să le contest impactul global pe care l-au avut și pe care încă îl vor mai avea, vreme de mai multe generații. În Liverpool mi-am amintit inevitabil excursia mea la Dublin din 2004. La acea vreme eram un mare fan U2 și am devorat fascinat toate obiectivele aferente; acum însă a fost cu totul altceva. Nu m-a interesat, de exemplu, să văd casele în care au crescut John și Paul și nici faimoasa stradă Penny Lane (și nici măcar tata, mare fan al bitălșilor, nu a fost interesat de asta), dar nu am putut rata The Cavern Pub de pe Mathew Street și nici muzeul The Beatles Story, care m-a cam dezamăgit totuși, asta pentru că avea prea multe copii alte instrumentelor la care au cântat the Fab Four și mai puține instrumente originale și era ticsit cu tot felul de imagini și povești adiacente, nu neapărat strict legate de cei patru băieți. Finalul turului este însă impresionant, având o cameră întreagă dedicată lui John Lennon și monumentalei sale creații numită Imagine, care rulează la infinit în fundal. Apropo, maestrul a folosit în cariera lui mai multe chitare Epiphone, același brand pe care cânt și eu.

Însă de fotografiat nu știu dacă mai avea timp, așa că m-am ocupat eu de problemă.

N-ai spune că întâlnești zgârie-nori în Liverpool.
Noi am găsit unul chiar lângă hotel și am băut un pahar la etajul 34. 


























Faimosul Albert Dock, component al patrimoniului UNESCO