Monday, 27 February 2017

Plicul și pigmentul

Când v-am spus sămbătă că nu merită să stați treji să vă uitați la Oscars nu bănuiam faptul că umorul involuntar va fi la cote fără precedent. Până la urmă spectacolul de azi-noapte a fost în concordanță cu acest semnificativ recul al calității filmelor pe care eu îl remarc în ultimii ani. Dar nu asta a fost buba. Un plic buclucaș ajuns în mâna unor sectagenari care abia mai văd să citească nu reprezintă problema de fond. Sincer să fiu mă mir de fapt că gafa asta nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria de 89 de ani a Oscarurilor.

Băieții ăștia care oferă statuetele (și noi în general, oamenii) greșesc pe fond atunci când acordă premii în funcție de culoarea pielii actorilor și producătorilor, doar pentru a nu-i face să se simtă discriminați. Media preia această greșeală și face un subiect din chestii de genul #oscarssowhite, când niciun actor de culoare nu e nominalizat (dar poate nu a meritat niciunul în plm) sau, după caz, când actori negri câștigă câte un premiu, deși asta ar trebui să fie o chestie cât se poate de normală, care nu ar trebui scoasă în evidență.

Nu faci niciodată un titlu din faptul că trei actori ai căror părinți au fost imigranți au luat Oscarul (am luat un exemplu la întâmplare), dar faci tam-tam de fiecare dată când un negru ia / nu ia Oscarul. Sau faci o știre din faptul că Mahershala Ali (care, între noi fie vorba, apare doar în trei scene în Moonlight) este primul musulman care ia Oscarul. Dar nu cumva este și actorul cu cel mai mare penis care a luat vreodată Oscarul? Mă întreb și eu așa, fiind pasionat de statistici.

Mda, cam așa suntem noi, funcționăm doar în extreme. De teamă să nu discriminăm îi pupăm prea mult în cur pe cei care nu sunt ca noi.

Vă recomand scena de mai jos, este priceless în contextul actual. Nu cred că au fost mari diferențe între aceste imagini preluate din excelenta parodie Naked Gun 33 și 1/3, apărută în 1994, și ce s-a întâmplat azi-noapte la Oscars.