Saturday, 15 October 2016

Nici premiile Nobel nu mai sunt ce au fost

Da, eu fac parte din grupul analfabeților, inculților și hater-ilor pe care premiul Nobel pentru literatură acordat acestui trubadur dezacordat numit Bob Dylan i-a dezgustat. Prin urmare sictir snobilor care se cacă pe ei și ne explică nouă, vezi doamne manelarilor, ce mare poet a fost Dylan și cum de fapt versurile lui (luate la mișto de The Guardian, subtilitate care le scapă inteligenților și profunzilor admiratori ai trubadurului) sunt literatură în toată regula. Fuck off. Și nu uitați că acest precedent nefericit îi va face pe viitorii câștigători ai premiului Nobel, indiferent de domeniu, să-și spună "Dar oare merit premiul ăsta?" Sau "Are el cu adevărat o valoare? Plm, până și Bob Dylan l-a luat". 

Știu, e cool să spui că-ți place Bob Dylan. Ai auzit tu că a fost unul dintre cei mai cei și ți-e teamă nu care cumva să te considere amicii tăi snobi incult pentru că nu-ți place folk-ul ăla plictisitor, făcut pe o chitară deseori dezacordată și cântat cu o voce absolut mediocră. "Dar, boss, versurile sunt geniale!" Sictir. Sunt versuri cu caracter politico-social în care s-au regăsit unii într-un context anume acum 40-50 de ani și cam aia a fost. Și Ada Milea scrie versuri. Dar compune ea oare muzică? Mă, nu prea. Iar piesele lui Bob Dylan devin ascultabile abia atunci când sunt cântate de alții.

Sincer să fiu, pe fond mi se rupe că Bob Dylan a luat premiul Nobel pentru literatură. Problema e alta. Această mult discutată alegere (teoretic ar fi atâția scriitori adevărați out there, bașca faptul că Dylan n-a mai bășit nimic artistic de secole, so enough said) vine doar să ne arate încă o dată că la nivel artistic trecem printr-o criză tot mai acută de inspirație. Nu se mai face muzică mișto, filmele sunt din ce în ce mai slabe și iată, se pare că nici cărți bune nu se mai scriu, din moment ce premiul Nobel pentru literatură merge la Bob Dylan. Ar fi trebuit să existe un catralion de alte variante în acest sens, iar Bob Dylan să fie varianta "un catralion + 1", dar iată totuși că el este fericitul laureat.

Poate că ar fi bine să facem o pauză și să nu mai acordăm premii câțiva ani de acum încolo. Renunțăm și la Oscar, Grammy, Emmy, Pulitzer și alte labe de gen. Până la urmă premiile astea trebuie să fie ca bacșișul pe care îl primesc chelnerii: dacă nimeni nu-l merită nu se acordă și cu asta basta.

O cititoare The Guardian