Sunday, 18 September 2016

Muviz #382

Am fost foarte sceptic în privința filmului Café Society. Mă așteptam să nu rezist până la final, deja fiind sătul de filmele lui Woody Allen, care sunt toate la fel. Băi, ăsta m-a surprins plăcut însă, deși nu-mi dau seama exact ce-l diferențiază de restul. Kristen Stewart este încântătoare ca de obicei, iar etern enervantul și insipidul Jesse Eisenberg total nepotrivit pentru acest rol. Apare și Blake Lively în ultima parte a filmului și de data asta n-o mai atacă niciun rechin. Nota 7+.

posterspy.com
Our Kind of Traitor este un thriller de spionaj cam forțat. Nu voi înțelege niciodată cum un om obișnuit se bagă într-un asemenea rahat fără a avea câtuși de puțin o motivație solidă în acest sens. Vedeți voi la ce mă refer. Filmul e tras în mare parte aici în Londra. Nota 6.

Am fost curios să văd Dheepan după ce am citit review-urile foarte bune, dar mai ales pentru că are o temă atât de actuală: niște refugiați din Sri Lanka încearcă să-și refacă viața în Franța. Însă prea ușor și-au găsit locuință și joburi, iar pe la minutul 40 când l-am văzut pe refugiatul vieții dându-se nonșalant pe laptop mi-am zis "hai las-o-n puța goală de măgărie" și am oprit filmul. 

Dar de Tarzan, care cică e londonez de fapt și se întoarce în junglă, ați auzit? Mwuahah. Așa ceva? Se pare că da. Ca prin miracol am rezistat până la final, deși totul e prost realizat în acest film: scenariu, acting, CGI, tot ce vreți voi. Nota 4.



Apropo de Londra, marea mea pasiune Kate Beckinsale apare deja în al doilea film consecutiv la care nu rezist până la capăt, anume Love & Friendship. Filmul e atât de lipsit de sare și piper încât am realizat de la prima scenă că va reprezenta o probă a nervilor. Însă pentru a-mi satisface recenta apetență pentru filmele în care ne este prezentată aristocrația britanică, m-am uitat în premieră la Sense and Sensibility (filmul care i-a adus un Oscar Emmei Thompson pentru scenariul adaptat și în care pe atunci cvasinecunoscuta Kate Winslet strălucește) și m-am apucat să revăd Atonement

Aseară am văzut ediția aniversară a documentarului 102 Minutes That Changed America și am rămas efectiv mut. Nu cred că există un material mai autentic și mai cutremurător despre acea halucinantă dimineață a zilei de 11 septembrie 2001. Țin minte că vizionasem și documentarul inițial, apărut în 2008, dar această ediție proaspăt lansată îi intervievează acum, 15 ani mai târziu, pe unii dintre cei care au filmat scenele din primul documentar.

"The morning of September 11, 2001 is shown through multiple video cameras in New York City, from the moment the first WTC tower is hit until after both towers collapse.  
The September 11 terrorist attacks seen by the eyes of New York citizens. All videos are recorded with common people's cameras from the moments that anticipate the impact of the first plane, till the collapse of the WTC 1 and 2. There couldn't be a more realistic way to show one of the worst and saddest moment of modern era of the United States history; the 102 minutes that changed an entire continent are completely narrated by the people who have directly lived that frightening day."