Wednesday, 30 March 2016

Dragă Bianca, românii se denigrează singuri

Și fac asta, de exemplu, când vin în Londra și fură. Prin urmare nu e nevoie să-i denigrez eu. Nu acesta a fost scopul articolului meu de ieri care te-a indignat. I-am atacat și criticat de multe ori pe compatrioții noștri aici pe blog, pentru că merită, însă nu am făcut-o și de data asta. Ești o colaboratoare pe care o prețuiesc și nu doresc să pornim o polemică, dar trebuie să subliniez niște aspecte principiale, care în mod sigur îți scapă din prea mult subiectivism patriotic.

În primul rând ar fi bine să știi că procentele majoritare din fiecare grup sunt cele care generează impresia de ansamblu, anume felul în care acel grup este privit din afară. Am mai explicat eu cum stă treaba cu generalizările, uite aici, în al treilea paragraf. Așadar dă-mi voie să cred, atâta vreme cât peste tot remarc această ordine în privința parcărilor, că londonezul merită apreciat pentru asta, indiferent care este cauza care-l determină să fie ordinat (amenzi, educație, etc.). Și dă-mi voie să consider total deplasat și irelevant "contra-exemplul" tău din imaginea alăturată pentru că 1. este evident o excepție. 2. nu este o imagine din Londra 3. iartă-mă, dar parcarea pare complet goală, așa că nu cred că a încurcat pe nimeni respectivul. Reacția ta contondentă la articolul meu de ieri echivalează cu a te duce să mănânci la un restaurant în Paris, unde o nefericită întâmplare ar face ca obositul bucătar sud-american să-ți scape un fir de păr în mâncare după 12 ore de muncă asiduă în abur și căldură și astfel tu ai decreta că restaurantele din Paris sunt "cele mai proaste ever".




În al doilea rând, Bianca, tu cazi în capcana pe care eu o numesc "ipocrizia emigrantului". Bănuiesc că nu de prea mult bine ai ales să pleci din România. Dar emigrantul ipocrit uită asta și se bate cu pumnul în piept că e român, pe meleagurile străine unde a ales să viețuiască. Și, desigur, se burzuluiește tot atunci când un străin îndrăznește să-i denigreze compatrioții. Nu știu dacă realizezi că însăși emigrarea ta reprezintă un fel de denigrare a acestei nații, atât de mirobolantă încât, iată, te-a expulzat și te-a făcut să te îndrepți către alte orizonturi.

În al treilea rând, Bianca, se pare că-ți scapă ironia acestei situații. Te arăți indignată că eu denigrez românii, dar tu însăți îi denigrezi pe britanici și îi cataloghezi drept "cei mai proști șoferi ever". Deci nu e ok dacă eu mă iau de români, dar tu poți înțepa o nație care e cu vreo 5 clase peste noi la toate capitolele. Cât de buni or fi englezii ca șoferi chiar nu știu, dar cu siguranță sunt mult mai educați și respectă regulile mult mai bine ca ai noștri minunați compatrioți. Constat asta zilnic în orice colț al Londrei.

Iar în ultimul rând, Bianca, deși știu că te vei supăra, trebuie să-ți amintesc că românii sunt ultimii oameni din Europa. Știu, sună dur și foarte cinic, dar numai un deraiat ar putea nega această realitate. Prin urmare de ce te-ai identifica atât de mult cu acești codași? De ce ai suferi pentru ei? De ce te-ai indigna când sunt atacați? Doar pentru că o pură întâmplare cosmică te-a zămislit în aceeași arie geografică? Îmi vei spune poate că prietenii și rudele tale sunt din România și că nu te poți dezice de ei. Dar eu nu îi atac pe ei, luați individual. Și nici nu-ți ceri să-i renegi. Eu spun doar că românul, în general vorbind, ăla care ne-a creat imaginea asta de rahat în străinătate, este un codaș și un hoț. Este doar vina noastră, a românilor, că suntem priviți așa și dacă nu poți accepta această idee înseamnă că trăiești într-o negare câtuși de puțin productivă.

Și cu toate astea îți subliniez încă o dată că nu am scris articolul de ieri pentru a-i ataca pe români, ci doar pentru a le arăta cititorilor mei din țară cum stă treaba pe aici. Am vrut să le arăt că se poate și așa, la fel cum se poate să aștepți autobuzul în ordine și la fel cum se pot realiza foarte multe alte lucruri imposibile în România.

Așadar, dragă Bianca, sper că vom colabora în continuare la fel de bine și că îi vom aplauda și, respectiv,  denigra atât pe români cât și pe englezi atunci când merită. Crede-mă că ți-ar sta cu siguranță mai bine dacă ai lăsa-o mai ușor cu lirismul patriotic și ai renunța la mentalitatea asta paranoică și fatalistă de român asuprit.

Fie ca existența ta ca șofer și pieton deopotrivă să nu fie afectată de parcări neregulamentare.

Cu prietenie și fără ranchiună,
B.