Sunday, 14 February 2016

Muviz #361

Hai să trecem rapid prin câteva filme care au nominalizări Oscar în acest an. Slabă ofertă, nu-s deloc impresionat. Să luăm de exemplu Spotlight (6 nominees) și The Big Short (5 nominees). Sunt filme mișto, nu zic nu, dar ambele de nota 7. Nu te dau pe spate cu nimic, poate în primul rând datorită faptului că par a fi mai degrabă filme documentare (ambele prezintă cazuri reale), iar personajele nu sunt deloc bine conturate, lăsându-te în imposibilitatea de a empatiza cu ele. Doar povestea în ansamblu contează în aceste cazuri, nu și indivizii luați separat. 

Spotlight va fi cu siguranță gustat de jurnaliști și de cei pasionați de acest domeniu, iar The Big Short va fi înțeles în principiu doar de către bancheri, pentru că abuzează de termeni tehnici și este foarte greu de urmărit. Subiectul este interesant însă (cum s-a declanșat criza financiară din 2008). M-am bucurat să-l revăd pe Christian Bale, care merită nominalizarea Oscar primită pentru acest rol. Și Steve Carell face un rol foarte bun, dacă nu chiar cel mai bun în care l-am văzut până acum. Ryan Gosling mi-a displăcut de data asta și nu știu de ce. Oare pentru că era vopsit și poza în mare hotshot de pe Wall Street? Ceva nu era în regulă cu el. Iată-i pe cei trei tocmai menționați într-o fotografie foarte faină realizată pentru coperta New York magazine. 


Joy începe destul de bizar și credeam că nu voi fi în stare să-l urmăresc până la capăt, dar la un moment dat s-a redresat, fără a mă impresiona însă într-un final. Încă din start realizezi că este opera aceluiași regizor care a făcut și Silver Linings Playbook. Jennifer Lawrence este nominalizată Oscar pentru rolul făcut aici, iar De Niro săracul pare amețit de numărul uriaș de filme în care apare în ultima vreme. Cred că dacă îl iei prin surprindere la filmări și-l întrebi ce film trage acum nici nu știe să răspundă pe moment. Pe Bradley Cooper încă îl văd mai degrabă ca pe un ștrengar și nu ca pe un mare actor. Nota de pe IMDb spune multe despre acest film; eu îi dau un 7 cu indulgență. 

Steve Jobs este oribil. Am rezistat eroic doar vreo 40 de minute, apoi l-am șters. I-am dat nota 4 pe IMDb și asta în primul rând datorită scenariului. Întregul film ne prezintă doar 3 scene din diferite perioade, fiecare fiind plasată înaintea lansării unui produs. Dialogurile sunt lungi și imposibile. Cred că s-a vrut ceva inedit, dar la final s-a obținut doar o labă răsunătoare. Mai bine vă uitați la ăsta dacă sunteți curioși să vedeți un film despre Jobs.

Nici la Trumbo n-am rezistat, deși nu aș spune că este atât de prost ca filmul tocmai pomenit. Am realizat imediat că nu voi putea empatiza cu personajul principal și că mă voi plictisi, așa că i-am dat skip. 

Gata, am terminat cu oscăreala și mergem mai departe cu Truth, un film bunuț cu o distribuție mai mult decât interesantă. Nota 7. La recomandarea mamei am văzut 99 Homes și mi-a plăcut. Michael Shannon a fost nominalizat Golden Globe pentru rol și cred că pe bună dreptate. E genul ăla de film care oferă o utilă lecție de viață naivilor și timizilor. Nota 7. Pe Shannon l-am văzut și în Freeheld, film care ne prezintă un caz real ce atinge diverse aspecte, cum ar fi drepturile civile ale lesbienelor și lupta cu cancerul. Julianne Moore și Ellen Page (dyke in real life) fac roluri bune. Nota 7.  

Închei seria de azi cu Prime, un film din 2005 văzut întâmplător la TV. Meryl Streep îmi place întotdeauna, în timp ce Uma Thurman aproape niciodată. Filmul e ușurel însă destul de plăcut. Nota 6. 

Pop some corn.