Saturday, 29 August 2015

The Londoner #91

Adică de prin metropolă adunate:

  • Din categoria "se întâmplă chiar și în orașul care are aroganța să se considere cel mai tare din lume" trebuie să menționez faptul că am fost amânați pe termen nedeterminat în privința cablării la internet (asta după ce cabliștii pur și simplu nu s-au prezentat la data anunțată, încât a trebuit să-i sunăm noi să aflăm ce și cum), pentru că nu știu ce lucrări sunt în zonă și rahat. And shit adică. De fapt cred că știu la ce lucrări se referă: Crouch End-ul a fost răscolit în ultimele nopți de niște mulți băieți cu basculante și tot felul de utilaje monstruoase, care au făcut un zgomot într-atât de aiuritor încât am crezut că decola un avion chiar din dreptul ferestrei mele. Tulburarea liniștii publice și chestii de genul? Neah. Nu aveau nicio străbatere. Lucrau noaptea pentru a nu bloca traficul ziua, presupun. Așa că preferă să-ți spargă creierii și să nu te lase să dormi decât să-ți deranjeze deplasarea în timpul zilei. Până la urmă e logic, pentru că o navetă bună e de preferat sexului!
  • Și tot din categoria "se întâmplă chiar și în orașul care", deși locuim de aproape 10 luni pe strada principală a unuia dintre cele mai frumoase cartiere londoneze și plătim peste 1.200 £ lunar pe chirie, proprietarul nu a reușit nici până acum să ne monteze o ferăstruică la baie, astfel încât avem un placaj împodobit acolo și cum vara e pe sfârșite o să ne înghețe iar curul când facem un duș. Mă crede careva? Ar trebui să mă credeți. Dar de ce se întâmplă asta? Pentru că aprobări, consiliu local și plm. Mă depășește total această speță. 
  • Luni când veneam de la muncă am trecut pe lângă Emirates Stadium cu vreo oră înainte de meciul Arsenal - Liverpool. Pub-urile plezneau de fani ai tunarilor pe o rază de câțiva km în jurul stadionului și străzile își modificaseră vizibil vibe-ul. Am aruncat așa un ochi la casa de bilete, să nu zic că n-am încercat. Meciul era desigur sold out și eu nici măcar la TV nu l-am văzut
  • Migrația ar fi doborât noi recorduri în UK, cu toate astea doar 13% dintre locuitorii Regatului sunt imigranți. Țările din care aterizează cei mai mulți în ultima vreme sunt România, Bulgaria și Polonia.
  • Am trecut pe listă al treilea restaurant turcesc în care am mâncat (sau încă mănânc) constant, după ăla în care am lucrat și cel din Crouch End al cărui client sunt. În Shoreditch am mai descoperit unul, perfect pentru pauza de masă. Are exact aceleași caracteristici: mâncare foarte bună, porții foarte mari, servire aproape instant, prețuri decente, personal foarte amabil. 
  • După două săptămâni în care am mers pe jos la muncă, așa cum vă povesteam data trecută (contorizând peste 135 de km), am revenit la metrou. Însă pentru a nu mă lenevi de tot până la Finsbury Park merg pe jos. Sunt total îndrăgostit de acest cartier (printre altele locul de obârșie al lui Kate Beckinsale) și cred că în curând îi voi dedica un articol detaliat și un photo shooting. 
  • Tocmai mi-a intrat în cont primul meu salar lunar (până acum eram plătit doar săptămânal), la job mă simt excelent (și chiar nu îmi dau seama care este secretul), iar în UK tocmai a început ultima mini vacanță din an, pentru că luni este bank holiday. Așadar toate bune și frumoase aici în nordul Londrei, printre greve, lucrări stradale și lipsa unui cablu de internet. Starea de spirit este excelentă și vă mărturisesc că trec prin cel mai fain moment de când m-am mutat aici.