Tuesday, 30 June 2015

Am întâlnit-o pe Kate Beckinsale

Ieri pe la prânz. O văd intrând pe ușa farmaciei și o recunosc instant, deși purta ochelari de soare. Îi dă imediat jos și realizez că nu voi avea de a face cu vedeta Kate. Mă salută și îmi zâmbește foarte cald, apoi mă întreabă dacă aici se fac fotografii. La momentul ăsta mandibula mea deja căzuse până la pământ, ca în desenele animate, iar ochii mi se rostogoliseră pe podea, în timp ce inimioare roșii îmi dansau în jurul capului. Colegii au apărut ca din senin și au șters podeaua de urmele pe care le lăsasem *acum redevin serios* în timp ce am condus-o pe Kate și pe fiica ei către locul în care urma să fac poza.

Nu contează pe care dintre ele am tras-o în poză și nici de ce. Îmi pare rău că n-am apucat să-i fac un compliment la final, pentru că între timp apăruse un alt client de care trebuia să mă ocup (și pe care, în mod evident, am fantasmat subit că-l fac să se evapore cu puterea minții și apoi îl blestem pentru eternitate pentru că a îndrăznit să mă deranjeze într-un asemenea moment).

Kate Beckinsale este superbă. Pe lângă frumusețea intrinsecă, este foarte plăcută și amabilă. Genul de femeie de care te îndrăgostești nebunește chiar dacă lași toată aura de vedetă la o parte și o privești (așa cum și trebuie de fapt) ca pe un simplu om. Mi-a plăcut atitudinea ei și felul în care se îmbrăcase, cu un plus pentru perechea de pantofi Adidas de un alb perfect, cu clasicele dungi negre pe lateral.

Constat că am pomenit-o deja în 12 articole aici pe blog, cel mai recent chiar în urmă cu 3 zile. Acum 3 ani o declaram chiar "my favourite Hollywood milf" (ce imatur din partea mea) și reprezintă fără doar și poate cel mai fascinant encounter pe care l-am avut până acum prin Londra cu diverse figuri publice (deja atât de multe încât le pierd șirul, așa că bine fac că le îndosariez aici). M-am simțit un pic ca în Serendipity, numai că nu am avut bafta lui John Cusack!

Ce aș fi vrut să-i spun la final? Cred că ceva între "It was a delight seeing you" și "To quote a famous movie scene, I may say it was nice to meet you; surreal, but nice". Pentru că, nu-i așa, în Londra te poți trezi oricând cu o vedetă în magazinașul în care lucrezi, exact ca în filmul menționat cu un rând mai sus.