Friday, 2 January 2015

Revelion 2015: Stați calmi și continuați!

Sunt convins că nu-s mulți cei care cunosc semnificația expresiei "Keep Calm and Carry On", pe care glumeții internauți au parodiat-o de un catralion de ori, astfel încât deja a devenit obositoare în orice formă se arată. Nu-i nimic, o pot afla aici. Mi-am petrecut Revelionul în apartamentul din Crouch End, alături de posterul pe care-l vedeți în imagine și de prieteni din România, Irlanda, Spania și Italia. Posterul avea să cedeze încă din start (a picat și rama s-a făcut praf), dar celebra expresie avea să revină printre noi ceva mai târziu, într-o formă muzicală.

În acești ultimi 30 de ani pe care mi-i amintesc destul de clar, pot spune că am avut parte numai de Crăciunuri minunate și doar de vreo două - trei Revelioane memorabile. E oarecum un paradox, dar mai bine așa. Crăciunul este cel care contează, pentru mine asta-i adevărata sărbătoare. Anul ăsta m-am bucurat de un Revelion inedit și una peste alta foarte plăcut. Partea inedită vine din faptul că la miezul nopții a fost liniște aproape totală aici. Doar câteva artificii anemice, în rest nimeni pe stradă, nicio șampanie bubuită în public, absolut nimic zgomotos. Inițial vroiam să mergem la Alexandra Palace să vedem de acolo artificiile de la London Eye, dar până la urmă am fost leneși și am rămas indoors. 

Și n-a fost un lucru rău. Conversațiile cu oameni care provin din medii atât de diferite sunt întotdeauna interesante. Am ascultat la întâmplare mai multe albume din iPod-ul meu, iar întâmplarea asta a făcut să dăm peste Foo Fighters, Oasis, Snow Patrol, Simple Minds, The National și Stereophonics, care mi-au amintit cât de bine sună albumul lor din 2009 intitulat Keep Calm and Carry On. Ce ți-e și cu expresia asta. Poate că a fost un fel de laitmotiv al intrării în noul an. Cu 100mph sau mai încet, dar cu siguranță liniștiți și determinați. Și câtuși de puțin deprimați, după cum avea să se prezinte prima zi din 2015. De regulă ianuarie este cea mai posomorâtă lună a anului, însă de data asta arată altfel. O fi ceva în aerul de aici sau poate că e doar o impresie, însă nici nu contează. Perspectiva dictează. Și starea de spirit este foarte bună.

Așadar ieri am fost să văd un meci într-un pub irlandez cu un prieten, pentru prima dată în aceste două luni de când locuiesc în Londra. Am fost foarte inspirați, pentru că am asistat la 8 goluri într-un Tottenham - Chelsea 5-3, autentic derby londonez. Cum ne aflam în nordul metropolei, mai aproape de White Hart Lane decât de Stamford Bridge, localul era plin de fani ai lui Spurs. O să revin acolo cu siguranță (deși nu țin cu Tottenham). 

La plecare am savurat o mică plimbare între Tufnell Park și Archway, orașul prezentându-se foarte liniștit, deloc apăsător și nici măcar friguros, ca o invitație la calm, continuitate și angajament. Dracu' ar fi zis în urmă cu vreo 2 ani că Londra o să-mi cadă cu tronc la un asemenea nivel. Dar uite că s-a întâmplat. 

Dragi cititori, mulți ani frumoși vă doresc, indiferent de orașul pe care l-ați ales sau care v-a ales! Keep calm & do whatever pleases you. Calmul rămâne esențial în acest secol al vitezei, dominat de stres, depresii, atacuri de panică și frică indusă constant pe mai multe planuri. Vă las câteva poze de ieri noapte (cele de pe stradă sunt făcute chiar la miezul nopții).