Thursday, 4 September 2014

Lansez o nouă provocare: "Declară că n-ai citit 10 cărți care te-au marcat!"

Altfel spus, bagă-ți leapșa și cărțile-n dos. Da, exact așa. Pentru că nimeni nu va evalua lista cu 10 titluri erudite scremută de tine și nu se va apuca să citească acele cărți. Pentru că o faci doar pentru a da tu bine și pentru a părea profund. Pentru că ipocrit vei spune "de regulă eu nu o ard cu lepșe din astea, dar...". Am folosit și eu textul ăsta ipocrit la o leapșă, când eram mai tinerel, deci știu bine cum stă treaba. Asta pentru că o critică perfectă începe cu o autoironie.

Cartea de referință a existenței mele.
Face cât 10.
Bagă-ți-le bine în dos pentru că vei minți. Pentru că vei citi acest text și vei minți iar, de data asta nu în ceea ce privește lista de cărți, ci spunând "știu că mulți inventează pentru a impresiona, dar eu am făcut leapșa asta pe bune". Pentru că nu e suficient să citești o carte, ci trebuie să și rămâi cu ceva în urma acestei lecturi, ba chiar mai mult, trebuie să aplici cumva în existența ta ce ai învățat acolo, fie că-i o carte de bucate sau una de filozofie. Foarte puțini fac asta. Și mai bagă-ți-le o dată în cur pentru că toată treaba asta-i prea trendy și prea hipster. 

Pentru cine nu s-a prins încă, la această leapșă mă refer. Iar acum e cazul să vă mărturisesc fără nicio străbatere că eu nu pot face o listă cu zece cărți care mi-au marcat existența. Sau dacă aș face una aș înșira doar titluri de natură spirituală & self development. Dar nu mă interesează asta. Le-am recomandat de-a lungul timpului, aici și aici. Mai multe nu am de gând să fac pe această temă pentru că nu are sens. Și n-am nicio inhibiție în a discuta pe o groază de teme cu orice persoană. 

Așa că hai să lăsăm fornăielile pretențioase și să nu alunecăm în snobism. Numai titluri "grele" am văzut prin listele care mi s-au perindat prin fața ochilor. N-a zis unul că a fost marcat de "Povestea pulei" scrisă de Ion Creangă, dacă înțelegeți ce vreau să spun. În orice caz, eu lansez provocarea "Cine are suficientă decență și încredere în sine încât să admită că nu poate face o listă cu 10 cărți care l-au marcat profund". Poate că nu există astfel de cărți pentru anumiți oameni sau poate că ei nu au răbdarea și deschiderea să le parcurgă. Din punctul meu de vedere ăsta nu reprezintă un minus. Poate că acele persoane au o cultură generală și o înțelepciune care te bagă oricând sub masă, dobândite din alte surse. 

Ascultă-mă bine. Dacă nu-ți place să citești, spune-o. Nu fi ipocrit doar din jena de a nu fi catalogat drept incult de către alții, fie ei oameni cu o cultură anume sau simpli snobi. Este exact principiul despre care vorbeam când m-am referit la filmele alea pretențioase și extrem de plicticoase, din care nu înțelegi nimic pentru că nu este nimic de înțeles, făcute de Malick sau von Trier. Sau la arta extrem de abstractă, în general. Nu te jena să spui răspicat că acele filme sunt o labă. Da, prieteni, împăratul e cât se poate de gol. La fel e și cu cărțile (care nu, nu-s o labă, în modul vorbind), dar dacă nu îți place să citești, dacă nu mai ai răbdare să faci asta în era pe care o trăim, spune-o răspicat atunci când vine vorba și gata. E atât de simplu. 

E bine să citești, oricând voi susține asta. Dar fă-o pentru tine în primul rând și încearcă să aplici și să trăiești cumva lucrurile descoperite în paginile alea, de la o simplă emoție la o chestie practică. Altfel cititul este doar un entertainment de moment, cu nimic mai presus decât un joc video. Eu deseori prefer să joc FIFA în loc să citesc și nu mă simt câtuși de puțin jenat să recunosc asta. Tu de ce te-ai simți? Dar vezi că pun oricând jocul pe pauză și din acel moment pot sta ore în șir la taclale despre gânduri, emoții, coaching, spiritualitate, religie, New Age, timpul și non-existența sa și alte chestii din astea. 

Cam așa văd eu treaba cu cititul și utilitatea sa practică. Și cred că și-n privința lepșelor m-am făcut înțeles. Acest articol atacă doar ipocrizia și fățărnicia, așa că aceia dintre voi care citesc pe bune, care se îmbogățesc mental și sufletește și aleg să împărtășească niște titluri cu poporul nu trebuie să se simtă lezați.