Poets of the Fall: Temple of Thought

Am descoperit un album mișto, lansat anul ăsta. Nu mai ascultasem de multă vreme poeții. Vi-l recomand, e foarte rock (eu am o mică problemă cu vocalul, e un pic iritant, nu știu exact ce mă deranjează la el). Ca să vă faceți o idee, albumul începe așa. Au și 1-2 piese mai lente, cum e asta de mai jos. Mie îmi place mult, dar cred că ar fi trebuit să renunțe la falsetto, tinde să sune cam gay așa. Refrenul e destul de puternic însă, mai ales în partea a doua a piesei. 


Comments

Popular posts from this blog

Ce trebuie să faci și ce trebuie să eviți atunci când ești părăsit

Despre The Irishman

Aerosinuzita (sau cum îți crapă capul înainte de aterizare)