Friday, 22 June 2012

Îngrețoșat

Ăsta e cuvântul. Când văd cum o televiziune periază la modul cel mai hidos, patetic și manipulant imaginea unui politician corupt, care cu siguranță merită mai mult de 2 ani de pârnaie. Când văd cum se apelează la coarda sensibilă a proștilor ușor impresionabili. Când văd pseudo-jurnaliști și invitați cu lecția bine învățată sau cu mintea spălată, ca niște oi tâmpe, care slujesc cu elan muncitoresc interesele unui patron comunist, fost securist, actualmente uselist.

Inocentul
Când văd cum se face erou dintr-un infractor abject, care încearcă să scape de răspundere. Când văd cum îi dau cu demnitatea, onoarea și curajul, atunci când de fapt vorbim fie de un gest de lașitate (dacă a vrut să se sinucidă pe bune) sau de lașitate plus falsitate dacă e vorba de o înscenare. Când văd cum televiziunea mizerabilă amintită mai devreme prezintă doar frânturi ale problemei, scoțând din context, cum ar fi ideea că "Păi dacă vroia să însceneze mai trăgea în gât?! Cât de nebun să fii să crezi că a riscat atât de mult?!".

În primul rând nu am nicio garanție că s-a împușcat undeva, jurnaliști mizerabili ce sunteți. Eu nu iau de bun orice mi se vinde, ca un naiv care deschide gura și înghite rapid orice căcat zburător. Voi probabil ați susține că Lee Harvey Oswald l-a omorât pe JFK pentru că așa au vrut mușchii lui și că a făcut asta singur așa, de nebun, sau poate credeți că nimeni nu a știut că niște fanatici se vor împlânta cu avioanele în WTC acum 10 ani. Mai mult decât atât, cât de infect și lingău să fii încât să te dezici de tot ce simți și gândești (pentru că în mod evident la acea latrină sunt jurnaliști care îi urăsc ficații lui Năstase) încât, în ciuda acestui fapt, să începi să-l lingi în cur?

Desigur, Băsescu e de vină, iar Năstase e un mielușel pe lângă nenorocitul Boc. Și e puternic ca un taur, frățioare, nu-l răpune pe el un glonț. Ieri dimineață, înainte de operație, se plimba bine merci prin spitalul Floreasca, așa biped și nesupravegheat. N-avea nici pe dracu' Bombonel. True story, am și eu sursele mele, nu doar Radu Tudor. Apropo, ia uitați ce povești nemuritoare ne spune acest mic securist pe blogul său. Am și eu una despre el, l-am cunoscut personal prin 2003 și tot așa lingău și supus era, nu mișca în front, era un soldățel devotat. Dar nu mai intru în detalii.

Dacă sunteți sătui de manipulare sau dacă nu puteți gândi cu propriul căpșor, citiți și asta.