Wednesday, 6 June 2012

Despre iertare

M-a rugat o prietenă să abordez acest subiect. Prea multe și mărunte nu am de spus, dar voi încerca să sintetizez câteva idei, apoi sunteți invitați să dezbatem. 

Consider că iertarea are două laturi. Prima este cea imediată, fizică să-i spunem. Ierți pe cineva și elimini din relația voastră tensiunea (chiar dacă nu integral), lăsând loc de bună ziua. Practic acorzi încă o șansă persoanei respective. Unele merită asta, altele nu, este esențial să nu ne ghidăm după șabloane și să ne adaptăm întotdeauna situației. Numai tu știi cel mai bine cum trebuie procedat în fiecare caz în parte. Iertarea nu trebuie să se facă doar la nivel declarativ, ci trebuie să se vadă asta în atitudinea ta. Iertatul trebuie să simtă asta. Dacă îi spui că l-ai iertat dar nu ai renunțat la resentiment nu ai rezolvat nimic; nici pe tine și nici pe celălalt nu-l avantajează o astfel de situație.

Practic ajungem la a doua variantă, cea de bază, anume cea pe care o realizezi la nivel mental și spiritual. Trebuie să fii convins că ai iertat și că ai lăsat trecutul în urmă. Asta nu înseamnă neapărat să uiți, de fapt chiar recomand să ierți dar să nu uiți. Pentru asta trebuie să faci distincție între cele două noțiuni. De asemenea, este recomandat să faci distincție între a ierta o persoană și a alege să interacționezi în continuare cu ea. O poți ierta, adică poți s-o înțelegi și chiar să accepți acțiunile ei din trecut, dar poți decide să o elimini din universul tău personal pentru că nu te avantajează să o ai în preajmă.

Cea mai importantă iertare este cea de sine. Pe tine însuți trebuie să te ierți în primul rând. Cu cât evoluăm din punct de vedere spiritual, cu atât mai greu este să fim afectați de acțiunile altora. O luăm din ce în ce mai puțin personal, ca să mă exprim cât mai simplu. Dar de cele mai multe ori pe noi înșine nu ne putem ierta, cu alții suntem mai îngăduitori. Acceptă trecutul și toate deciziile pe care le-ai făcut, e cea mai simplă metodă pentru a te ierta. Toate au avut un scop, toate au fost spre binele și pentru evoluția ta. Nu-ți mai bate capul cu ce s-a consumat deja, pentru că nu mai are niciun sens. Trăiește în prezent.

Iertarea denotă putere, nicidecum slăbiciune, și, uneori, este un semn al iubirii necondiționate

Paradoxal, iertarea reprezintă în primul rând un act egoist. Pe tine însuți te ajuți atunci când ierți pe cineva. Atunci când nu ești în stare să ierți, fie pe tine însuți sau o altă persoană, nu faci decât să atragi alte evenimente și persoane similare în viața ta. Intri într-un cerc vicios și ești condamnat să repeți istoria. Acea pizmă pe care o simți reprezintă o energie negativă care se va transforma fizic în realitatea ta, într-un fel sau în altul. Când nu ierți, când nu accepți...ce faci de fapt? Opui rezistență. Lucrurile cărora le opui rezistență devin și mai puternice, pentru că tu le dai viață astfel. Am mai explicat cum funcționează sistemul, anume:

Tu spui "Uite, ești acolo, te simt, mă lupt cu tine, ești puternic". Și asta vei primi. În momentul în care lupta se tranformă în acceptare, lași totul să treacă prin tine și mediul exterior se va schimba, ca o consecință inevitabilă a modificării celui interior. Pe astea vi le spun din proprie experiență. Eu am făcut aceste erori. Abia relativ recent am învățat să mă iert pentru că în trecut nu puteam ierta, dacă ne putem rupe așa un pic în cuvinte.

Sunt convins că aveți discernământul necesar pentru a distinge între lucrurile care trebuie acceptate și cele care necesită puțină încordare de mușchi și ceva luptă. Eu nu spun, de exemplu, să accepți să fi abuzat, umilit, nedreptățit, să accepți să ți se facă rău, să fi atacat etc. Am mai discutat despre asta. Trebuie să acceptăm doar acele lucruri care nu pot fi schimbate și care nu-ți pun integritatea fizică și morală în pericol.

Puteți începe chiar de azi, prin a vă schimba perspectiva în legătură cu acțiunile unei persoane care v-a dezamăgit și, implicit, prin a o ierta. Țineți cont că extrem de rar există cazuri în care lucrurile astea sunt personale. Când cineva te atacă și te rănește o face din frică și din cauza unor demoni interiori, nicidecum din simplul motiv să nu-i place de tine. Apropo, v-am mai zis asta, se spune că una dintre cele mai greu de făcut afirmații este "Iartă-mă", asta ca să privim și din partea cealaltă a vizorului. Însă nu aștepta asta de la cel care ți-a greșit, iartă-l chiar și dacă nu îți cere asta, chiar și dacă nu-și cere scuze.

Așa ar fi ideal. Nici mie nu-mi iese mereu.