Thursday, 8 December 2011

Noul tip de erou mioritic și cererile de eutanasiere

În ultimele săptămâni se pare c-au apărut zeci de cereri de eutanasiere de la cetățeni ajunși în pragul disperării. Nu nu, de oameni vorbim acum, nu de maidanezi. A fost de ajuns să fie mediatizat unul și să primească nu știu ce ajutor în urma ipoteticul său martiriu, că s-a și ajuns la al treilea caz mediatizat. Este deja un trend cu cererile astea abracadabrante. Realizez că sunt oameni ajunși la limită dar totuși nu am cum să nu fiu cinic și remarc următoarele.

În primul rând este o problemă cu indivizii care aleg un astfel de display al nenorocirii lor. Până la urmă ei sunt doar niște cry babies, niște showman wannabes, niște șantajiști sentimentali. Om bun, vrei să te sinucizi? Fă-o singur, în liniște și-n intimitate, nu te arunca în cap în Parlament ca deraiatul ăla de acum un an și nici nu chema televiziunea prin solicitări ridicole de eutanasiere. Că poate te ia careva în serios și începe să pregătească formalitățile, așa, numai să te sperie puțin. Nu te poți sinucide de unul singur? Păi dacă tu nu ai puterea s-o faci de ce vrei să-l afectezi psihic pe altul? Ia încearcă la Gâdea, are nume predestinat.

Doi la mână: cu ce ești tu mai breaz decât alți sărmani din țara asta și de pe planeta asta? Faci pe eroul? Ce s-ar întâmpla dacă peste tot în lumea asta, orice sărac, orice nemulțumit, ar chema televiziunile și s-ar da cobai la eutanasiere? Ce s-ar întâmpla dacă toți ar considera că statul este unicul responsabil pentru situația lor materială? Unoeri este, alteori nu. Nu cumva încă mai avem mentalități comuniste?

La întrebările astea mi-ar plăcea să-mi răspundă labagiii de la Antena 3, care fac din astfel de personaje eroi. Am mai vorbit despre asta. Desigur, dorința mea de a primi un răspuns este la fel de ridicolă ca o cerere de eutanasiere. Ei prezintă numai nenoricirile, pe principiul "ce conducere de rahat avem, jos cu ei". Asta deja se știe de mult. Iar cazurile fericite ale țării, oamenii realizați, excepționali, cei cu o viață frumoasă și liniștită etc. sunt, culmea, numai emigranți ale căror talente sunt recunoscute afară și nu aici în țară. V-ați prins de schemă, nu?