Monday, 28 November 2011

Sătul de vocile de aur

Deși nu urmăresc niciun concurs din ăsta gen X Factor sau Vocea României, deja nu mai pot cu ele. Numai de la știri mi s-a acrit de așa ceva. Jdemii de concursuri în care tot felul de anonimi, fie cu voce sau nu, vin să se screamă pentru a impresiona un juriu, fie el calificat sau nu (exemplu: ce caută Morar într-un juriu muzical?!). Din România sau de afară, aceste concursuri mă sictiresc la fel de mult. 

Vocile astea au ajuns subiect de știri naționale și internaționale. Doar pentru că dau bine pe goarnă, imită și reproduc un text și o melodie scrise de alții. Eu aș prefera să aud la știri că o trupă sau un artist din România (nu mă refer la o mizerie gen O-Zone și nici la Inna) au concertat în fața a 20.000 de oameni prin străinătățuri, la un singur concert și nu în deschiderea cuiva sau la vreun festival, ci doar în fața propriului public. Aș vrea să aud că un artist român care își compune singur muzica și versurile, adică are un mesaj și o amprentă proprie, nu doar vocală, vinde de rupe prin Europa și America. Aștept și ziua (care pare a fi în vreun secol viitor) în care un român va fi nominalizat la un Grammy, mai ales că avem acest potențial și multe piese sau trupe românești nu-s cu nimic mai prejos decât ăștia cunoscuți de o lume întreagă.

Cam așa ceva aș vrea să văd, nu doar Pavarotti wannabes care ies la lumină la X fuckin' Factor.