În drum spre casă

Azi am vrut să fac un pic de liveblogging dar nu mi-a ieșit. Eram în tren, în drum spre Ploiești. Stick-ul meu de net se pare că nu mai e valabil. Așa că mi-am omorât cele 9 ore cu 3 filme jumate plus un documentar, ceva citit și Fifa Manager. E prima oară când vin pe distanța asta fără să ațipesc deloc, or fi fost de vină cele două cafele ieftine de la vânzătorul ambulant. 

Există și o parte bună odată cu aberanta scumpire recentă a biletelor de tren: sunt tot mai puțini călători, așa că te poți deșira în voie. Plus că azi n-am dat peste nimeni care să polueze vizual, fonic sau olfactiv. Oricum, în vagonul meu o budă era inutilizabilă, iar cealaltă nu avea lumină. Cu asta ești servit la prețul de 100 lei biletul. În fine, fuck it. Prietena mea îmi tot spune să nu mă mai consum cu prostiile astea. Are dreptate.

Azi, când trenul părăsea Clujul

Comments

Popular posts from this blog

Ce trebuie să faci și ce trebuie să eviți atunci când ești părăsit

Aerosinuzita (sau cum îți crapă capul înainte de aterizare)