Sunday, 11 September 2011

Portretul psiho-social al iubitorului de animale

Ne referim la cazurile patologice, de iubire excesivă. Ziarul Adevărul a realizat un top al celor mai enervante categorii de vecini. Printre ele se găsește și "iubitorul de animale, vecinul cu menajerie". Iată cam ce spun psihologii despre acești bolnăviori. 

Iubitorul (exagerat) de animale este, de obicei, o persoană vârstnică, singuratică, uitată de copii şi de nepoţi. Se înconjoară de câini şi de pisici, pe care-i consideră şi-i tratează ca pe membri ai familiei cu drepturi depline.

Psihologii spun că acest tip de individ a fost decepţionat de cei din jur sau chiar de cei apropiaţi, pierzându-şi astfel încrederea în oameni. Din acest motiv, el îşi redirecţionează afecţiunea, grija şi compasiunea spre animale.

Îl veţi auzi adesea susţinând că necuvântătoarele au un ataşament necondiţionat şi sincer, tocmai pentru a-şi întări convingerea că oamenii nu sunt demni de încredere. Să-i ceri să renunţe la animale este ca şi cum semenii săi ar acţiona încă o dată împotriva lui. El trăieşte cu sentimentul că oamenii sunt răi.

Acest tip de personaj este avid de iubire şi, pentru că nu are curajul şi încrederea s-o investească în semenii lui, o proiectează spre animale, este de părere psihologul Keren Rosner.

„El investeşte animalele cu anumite trăsături sau caracteristici proprii umane. Auzim frecvent poveşti despre inteligenţa, puterea de-a înţelege sau loialitatea necuvântătoarelor care, în opinia lui, pot chiar depăşi manifestările umane. La o observaţie mai atentă, acest personaj este un singuratic, temător în a se confesa sau în a avea relaţii interumane bazate pe încredere. El îşi găseşte un rost în viaţă «colectând» tot felul de animale, şi ele singure şi nedorite", explică psihologul.

„Dusă la extrem, această preocupare poate să reflecte chiar o problemă psihică. Nu discutăm despre cei care au un animal de companie de care pot să fie responsabili şi de care pot avea grijă. Este vorba de cei care nu păstrează echilibrul în relaţiile lor cu ceilalţi vecini, nu-şi respectă igiena locuinţei, nu au un comportament adecvat. Poate să fie vorba de un ataşament patologic, nefiresc pentru o persoană echilibrată", conchide Keren Rosner.

Am încheiat lungul citat. Articolul integral poate fi citit aici. Cam ăștia-s descreierații care nu vor eutanasierea maidanezilor - știam de mult asta, chiar fără să o aud din ziare sau de la psihologi.