Thursday, 15 September 2011

Pentru cei care pupă icoane, cruci și sicrie

În mod absolut evident pentru posesorii unei logici minime și pentru cei care nu au fost îndoctrinați de către biserică, această insituție (sau, mai bine spus, religia în ansamblu) nu a evoluat deloc în ultimii 2000 de ani. Dar absolut deloc. Aceleași credințe și ritualuri aberante, aceleași superstiții tâmpite îi ghidează pe "credincioși".

Unora le pasă. De icoane.
Scenele în care tot felul de babe tâmpite se calcă în picioare să ia aghiazmă sau să lingă o cruce, o icoană sau nu știu ce moaște au devenit deja obișnuite la știri. Voi când ați pupat ultima oară o icoană? Iată la ce riscuri vă supuneți atunci când puneți buzițele în același loc unde au lins alți jdemii de pioși înaintea voastră.

Neapărat să citiți și articolul ăsta. Uite ce spune autorul vis-a-vis de cretinoida afirmație a unui popă, cum că nimeni nu poate lua boli de la o icoană sfințită:

"Fută-te Dumniezo de imbecil sinistru părinte…
Cât de spălat pe creier trebuie să fii să afirmi că ceva, doar pentru că tu crezi că e sfințit, nu transmite microbi? Acum la modul serios: suntem în secolul XXI. Dacă eu sfințesc pula unui homalău purtător de HIV și-i dau apoi preafericitului părinte să sugă, acel numit părinte sfânt nu se va îmbolnăvi din simplul motiv că Dumnezeu e de partea lui?
România – ruptă din Evul Mediu.
Ce-i și mai trist e că oamenii pun botul (la propriu și la figurat) la asemenea imbecilități. Sigur că da: pupăm. Că preacinstitul ne-a spus că e OK. Și ce dacă ăla din fața mea tușește cu sânge și horcăie palid? E ”safe” că e sfințită."