Wednesday, 31 August 2011

Pentru cei cu sute de "prieteni" în online

Am mai spus-o de câteva ori: listele mele de YM și Facebook beneficiază de refresh-uri periodice și niciodată nu păstrez acolo oameni cu care nu comunic și/sau pe care nu-i cunosc în viața reală. Din punctul meu de vedere ar fi absolut inutil și chiar obositor să procedez altfel.

Aș fi putut avea acum sute de oameni prin aceste liste, oameni care nu mi-ar fi spus absolut nimic și despre a căror existență nu aș fi fost câtuși de puțin interesat. Recomandarea mea este să treceți de la futil la util, exact așa cum spun și alții mai bine documentați.

Creierul nostru nu este suficient de mare pentru a ne permite sa mentinem prietenii cu mai mult de 150 de persoane. Chiar si aceasta limita, dictata de capacitatea noastra cognitiva, este o performanta a evolutiei umane, datorita neocortexului foarte extins al speciei noastre. La aceasta concluzie a ajuns antropologul si biologul evolutionist Robin Dunbar, directorul Institutului de Antropologie Cognitiva si Evolutionista de la Universitatea Oxford si autorul cartii “De cati prieteni are nevoie o persoana?”.

Am constatat de câteva ori, răsfoind prin agenda telefonului, că aveam până și acolo unele nume despre care nu-mi aminteam nimic. Efectiv nu mai știam cine erau acele persoane. Ori sufăr de o scleroză prematură, ori era vorba despre contacte pasagere, cu care am interacționat o singură dată într-un anumit context.

Hai, puneți mâna și faceți ordine prin contacte. Ahmad Halim Abdullah Al Rhazib, personajul fictiv din acest articol, nu are de ce să se supere. Sau dacă o face, nu are de ce să vă pese.