Wednesday, 10 August 2011

De ce am înjurat trei bănci două zile la rând

Pentru că nu merită reclama (chiar și negativă, care tot reclamă este), nu le voi da numele. Ieri și azi am interacționat cu trei bănci diferite, după cum urmează.

De la banca X am fost sunat de către o duduie care mi-a pus imediat clasica placă a prefăcutului care încearcă să-ți vândă ceva: "Bună ziua! Am plăcerea să vorbesc cu domnul Bogdan Anghel?" Oh, boy. "Vreau să stabilim o întâlnire pentru a vă prezenta un nou produs al băncii noastre, care va fi cu siguranță în avantajul dumneavoastră." Am întrebat-o pe exuberanta asta de unde are numărul meu de telefon, în condițiile în care nu interacționasem vreodată cu banca respectivă. Mi-a dat un răspuns idiot și ambiguu, în care a pomenit Vodafone și Orange. I-am spus să-mi dea pe e-mail detaliile și să mă lase singur să decid dacă mă interesează, ca să nu pierdem vremea la întâlnirea vieții (asta e tot vorbă de pe la Cluj), nici eu și nici ei. Plus că mă ținea la telefon în timp ce eram la job. Nu i-a plăcut așa. "Cel mai bine ar fi să discutăm față în față, când terminați programul de lucru?", a spus ea, devenind nejustificat de agresivă. "Dar din Cluj mă sunați?", întreb eu. Ce să vezi, chiar din Cluj mă suna.

Imediat m-am întrebat: de unde puța mea știe țopârlanca asta că locuiesc în Cluj? Eu am domiciliul în alt oraș și singurele locuri în care Clujul apare în vreun act de-al meu sunt contractul de muncă și Vodafone, care-mi trimite factura prin poștă. Oricum, era cam clar că de la Vodafone mi-a luat și numărul de telefon. Am dat un google search rapid și am aflat că se practică această metodă lamentabilă de spam, diverse bănci luând baze întregi de date cu clienții firmelor de telefonie mobilă, pentru a-i asalta cu oferte de rahat, nesolicitate. În cazul în care nu este evident deja, specific că i-am închis în nas telefonul acelei tipese care avea o atitudine de genul "păi hai, ne vedem azi după program, ce mai aștepți?". Fuck off, cu banca ta cu tot.

Doar o oră mai târziu am început să înjur banca Y, la care chiar am cont. De vreo 6 ani aveam un card Maestro care nu-mi permitea să fac plăți online. Nu fac eu prea multe din astea, dar totuși. În 2010 mi-am făcut cont la banca Y și card nou, Visa. Coolness! Mă și gândeam cum voi sparge eBay-ul. Fatalitate însă: noul meu card Visa dădea de asemenea eroare când încercam să plătesc online. Am aflat că ar trebui să-l activez în acest sens, așa că m-am prezentat la bancă. Tanti de la ghișeu a făcut ceva operațiuni, mi-a verificat buletinul, bla bla, apoi mi-a înapoiat cardul care ar fi fost numai bun de plăți online. Bullshit. La prima încercare de plată cardul a fost respins din nou. M-am dus iar la bancă, la același ghișeu, la aceeași tanti. Ghinion: n-a știut ce să-mi mai spună. A încercat să capete ajutor de la o colegă, dar și aia era la fel de derutată. Au sunat la un număr pentru troubleshooting dar acolo nu răspundea nimeni. Am primit cardul înapoi, la pachet cu ridicări din umeri și regrete. Fuck you both, cu banca voastră cu tot.

Blogul pe care vă aflați are domeniu propriu, theflyonawall.com. De aia nu vedeți blogspot în adresă. Domeniul a fost închiriat acum 3 ani, nu cumpărat. În fiecare an în luna august plătesc o taxă jenantă de închiriere (10$). De fiecare dată am făcut plățile astea cu alte carduri, pentru că ale mele nu mergeau. Anul ăsta mi-am zis să încerc cu al meu card Visa, deși teoretic (și practic, avea să se dovedească) el nu era bun pentru așa ceva. Culmea, Google (la ei fac plata pentru domeniu) mi-a acceptat datele și stăteam liniștit, așteptând să fiu facturat. Noh, n-a fost chiar așa. Ieri primesc mail că datele mele nu-s bune și să bag alt card pentru a mi se taxa închirierea. Așa că am apelat la cardul sorellei, care m-a salvat. Și pentru că azi i-am returnat banii, prin transfer bancar, am ajuns să înjur și...

Banca Z. Habar n-am cum e la alte bănci, dar pentru a transfera niște bani (cash, nu din alt cont) într-un cont al băncii Z, e musai nu doar să fac operațiunea la banca Z și nu la altă bancă, ci chiar la un sediu anume al băncii Z. Prin urmare azi, în pauza de masă, m-am deplasat la acel sediu anume al băncii Z, unde are sorella cont. Ajung la casierie și îi spun doamnei de acolo ce vreau. "Trebuie să completați formularul ăsta", îmi zice ea. La naiba! Îl completez repede și dau să revin la ghișeu. Între timp, o clientă își depunea economiile de o viață sau ceva de genul, făcăndu-mă să cred că voi aștepta vreo 10 minute să termine. Din fericire apare un alt funcționar al băncii, la ghișeul de lângă. Probabil venea de la masă. Mă duc la el cu banii și cu formularul. "Vreți să transferați suma X?", mă întreabă el. "Cam da", zic, "atât am trecut în formular, nu?". "Păi să știți că banca reține un comision de 7 lei, deci dacă vreți ca în acest cont să se transfere suma X, trebuie să ne achitați X + 7 lei." Shit, mă și gândeam că va trebui să completez un alt formular, de unde pana mea să știu că trebuie să trec și comisionul în transfer, poate aș fi putut să-l achit cash, direct lor, nu? Că doar tanti de alături nu-mi specificase asta. Din fericire mi-a spus să tai suma trecută inițial, așa ca în școala generală când greșeam pe caietul "de curat" și am trecut lângă noua sumă. La final le-am spus și lor un mic "fuck you" printre dinți, dar mai temperat relativ la băncile X și Y.

Într-un final, toate bune și frumoase. Sorella a primit banii iar theflyonawall.com e plătit pe încă un an. Numai că n-am aflat ce ofertă fabuloasă avea să-mi facă banca X și asta încă mă roade. Ce ziceți, vor suna iar?

2 comments:

ruxandra said...

oare exista vreo lege pentru treaba asta cu telefoanele comerciale? mie mi se pare agresiune. nu numai ca suna nepoftiti, dar mai si insista in telefon, chiar daca tu le spui ca nu te intereseaza.

The Fly said...

Habar n-am, dar ar cam trebui. Bine, în România și daca ar fi ar insemna fix pix..

Post a Comment