Wednesday, 6 July 2011

War Movies

Ultimele 4 filme văzute de mine sunt cu război. Nimic nou, dar astea-s parcă mai dure decât media, atât prin imaginile în sine cât și pentru modul de ansamblu în care prezintă aceste conflicte armate absolut imbecile, pe care înapoiata rasă umană este departe de a le înlătura definitiv de pe planetă. Sau măcar de le-ar împuțina drastic și tot ar fi ceva, dar asta se va petrece abia peste mai multe generații.

Sunt filme care trezesc emoție și oroare. Te pot face să realizezi că diferența dintre noi și omul de Neanderthal este tehnologia folosită pentru a da în cap altuia și cam atât. Adică am evoluat foarte mult tehnologic dar mai puțin spiritual. Nu mai dăm cu bâta și cu praștia, ci avem rachete și alte arme de distrugere în masă.

Începem cu Incendies, nominalizat anul acesta la Oscarul pentru cel mai bun film străin. Foarte dur, crunt chiar. Nu vă spun decât faptul că are un final cutremurător, la care probabil nimeni nu se așteaptă. Zona de conflict: Middle East.

Avem apoi Auschwitz. Văd că foarte puțini oameni au votat pe imdb pentru filmul ăsta iar cei care au făcut-o i-au dat o notă de repetent. Le dau dreptate, iată de ce. Regizorul Uwe Boll, care explică la început că a vrut să arate omenirii ce a însemnat Auschwitzul, a făcut o combinație de film artistic cu documentar. Nu ar fi fost o idee rea, dar nu i-a ieșit bine. Scenele de film artistic sunt cam prost filmate și jucate, plus că prezintă aproape exclusiv gazările colective. Ar fi putut fi cu mult mai impresionant acest documentar, dar dezamăgește, în ciuda emoției și revoltei pe care le trezește.

La Auschwitz au murit peste 1.000.000 de evrei, din cei aproximativ 6.000.000 exterminați în timpul Holocaustului. Nu știu dacă v-ați aplecat vreodată pe cifrele astea. Gândiți-vă, prin comparație, că 9/11, ziua care a schimbat lumea, spunem noi, a produs mai puțin de 3.000 de victime. E doar o invitație la reflecție, nu minimalizez nimic, plus că știți foarte bine că sunt fascinat de America și empatizez total cu 9/11, locurile și oamenii de acolo.

Rămânem în perioada WWII și de data asta chiar vă recomand călduros să vedeți Joanna, un film polonez despre polonezi. Mai exact despre o femeie care salvează o fetiță evreică, pe care o ascunde în casa ei. Aia mică joacă foarte bine iar filmul este impresionant.

La final revenim în zilele noastre, mai exact în timpul războiului de 5 zile, purtat acum 3 ani între Rusia și Georgia. 5 Days of August este titlul filmului (sau 5 Days of War, în UK și USA). Și aici te lovește motivația aberantă de a porni la luptă și ușurința cu care sunt sacrificați civili. Pe mine m-a marcat mai ales nebunia reporterilor de război, care-și riscă viața pentru o poză sau un video de senzație. Este dileală pură. Să spun și inutilă? Avem o distribuție intersantă: Andy Garcia, Val Kilmer, Rupert Friend (fostul iubit al Keirei Knightley) și frumoasa Emmanuelle Criqui. 

În următoarea săptămână voi petrece vreo 18-19 ore prin trenuri, deci voi vedea o tonă de filme, cu siguranță mai zglobii ca astea pe care vi le-am prezentat azi.