Wednesday, 4 May 2011

Distant Earth, ascultat de-a lungul unei țări părăsite

Așa se numește noul album ATB, lansat în urmă cu 5 zile. Este un material triplu CD, primele două în clasicul stil al DJ-ului german (disc 1 cu voce și mai antrenant, disc 2 chill out), iar al treilea conține variantele de club ale unor piese de pe primul CD. În total avem 34 de tracks. Am ascultat prima dată albumul la Ploiești, apoi în trenul care duminică m-a adus la Cluj, iar această experiență este una specială.

Nu mai este un secret că muzica acestui DJ mă poartă către diverse locuri și stări. Dacă alături peisajului sonor și unul vizual, mai exact unul absolut dezolant, așa cum numai această țară îți poate oferi atunci când o străbați, ai obținut deja o combinație care nu trebuie să fie neapărat tristă, ci mai degrabă hai s-o numim emotivă. Gări distruse, care stau să cadă pe tine, fabrici părăsite care arată efectiv ca după război, gunoaie, copaci doborâți fie de om sau de natură și lăsați acolo, clădiri dezafectate și, în general, foarte multă dezordine, fac țara asta să arate de parcă a fost pustiită. Ar fi putut reprezenta decorul perfect pentru filme post-apocaliptice ca The Book of Eli sau The Road. Cine știe, s-o inspira și de pe la noi ATB când compune piesele astea, că ne calcă destul de des și ultima oară când a făcut-o chiar a postat pe Facebook cât urăște drumurile din România. În orice caz, senzația care îți este inoculată privind aceste locuri din pseudo-fuga trenului, în timp ce în căști se suprapun diverse layere de sunet, atât de frumos create de acest DJ, este minunată. Parcă fiecărui gând al tău, atât de libere în aceste momente, îi corespunde un sunet.  


Deci da, îmi place noul album ATB. Nici nu mă așteptam altfel, André nu m-a dezamăgit vreodată. Nu consider totuși acest material mai bun ca altele mai vechi și-mi pare rău că a renunțat la Tiff Lacey și Roberta Carter Harrison, două vocaliste care au marcat într-un mod minunat mari hituri ATB de-a lungul vremii. Sunt  însă foarte mulți oameni noi care prestează vocal în cadrul acestui material. Piesele care mi-au atras atenția după primele ascultări sunt Twisted Love, If It's Love, Move On, Heartbeat, Killing Me Inside, Running A Wrong Way, White Letters, Magnetic Girl, Moving Backwards (acum când le înșir realizez că-s destule). Să nu mai spun de colaborarea de excepție cu Armin Van Buuren, care din punctul meu de vedere a rezultat în cea mai tare piesă strict instrumentală a lui ATB după Talismanic-ul de pe albumul precedent. 

Însă de departe piesa mea preferată de pe Distant Earth este cea de mai jos. Ascultați cum cântă acest Sean Ryan, oricine o fi el, și ce frumos se împletește o voce bună cu talentul unui DJ.