Thursday, 20 January 2011

Nu mai vreau zăpadă

Azi-noapte a nins ca-n povești. De fapt ninge și acum și deja s-a pus un strat considerabil de zăpadă. Siropoșii de la I Love Cluj au dat-o pe Let It Snow, varianta Dean Martin. Apropo, cică s-a întâlnit odată celebrul actor cu Ceaușescu. "Dean Martin", spuse americanul, în timp ce au dat mâna. "Din Scornicești", răspunse românul...
Dar să revenim. Eu unu' sunt sătul de zăpadă. Mai exact, de ani buni nu-mi mai doresc ninsoare decât de Crăciun. White Christmas să fie, în rest nu m-ar deranja (prin absurd de s-ar putea) o climă tropicală. Găsesc interesant faptul că există oameni în toată firea care încă se mai entuziasmează ca niște copii atunci când ninge. Nu o spun ironic la adresa lor, în general vorbind chiar apreciez  foarte mult această capacitate de a vedea frumusețe în orice, mai ales în chestii mai puțin plăcute sau utile. Am vreo 3 colegi care, atunci când ninge, se bucură și se minunează, la modul "Băi, ce fain ninge! Super!" Ce să zic, exceptând situația în care urmează să mergi să te dai cu sania pe deal diseară, entuziasmul în fața unei ninsori nu mă mai prinde. Fiind încă departe de starea de maestru spiritual care apreciază și binecuvântează totul, nu mai suport zăpada din următoarele motive punctuale:
  • traficul în oraș devine un calvar
  • poți rămâne în câmp cu orele, între orașe, dacă se întâmplă să faci vreo deplasare
  • te îmbraci ca un cosmonaut atunci când ieși afară
  • când te întorci acasă aduci cu tine noroi, oricât de bine ți-ai scutura sau șterge bocancii
  • când ninge îți intră zăpadă în ochi și te udă din cap până-n picioare
  • mersul prin zăpadă este mult mai solicitant fizic, e ca și cum ai merge pe nisip
  • ești stropit cu mâzgă de către mașini când te afli pe trotuar (am pățit-o chiar azi)
  • în zilele următoare ninsorii zăpada se tranformă în polei apoi în mocirlă
De ce ți-ar plăcea toate astea?