Thursday, 13 January 2011

De azi avem și bancuri pe perete. Începem cu Stresații.

Dragi privitori, țin acest blog de 4 ani deja și totuși el nu a conținut până acum o rubrică esențială, care-l definește pe autor (așa cum fiecare blog personal ar trebui, nu?) Despre ce e vorba? Păi am realizat că nu am un tag cu glume. Cine mă cunoaște binișor e la curent cu faptul că sunt enciclopedie de bancuri. Fac asocieri între bancurile pe care le spun sau pe care le aud de la alții și aș putea spune bancuri o noapte întreagă. Am și pretenția că știu să le spun; putem cădea de acord că o glumă, oricât de bună ar fi, dacă nu este spusă cum trebuie rezultă într-o fâsâială. Așa că de azi încolo voi posta la categoria Jokes toate bancurile bune pe care mi le amintesc sau pe care le aflu de la voi. Hai să începem cu ăsta:

El și ea în pat. Acțiune, chestii. La un moment dat afară se aud frânele unei mașini și o portieră trântită. El sare din pat, își ia hainele în grabă, ea îl ajută să iasă pe ușa din spate, apoi aranjează grăbită patul. Trec 15 secunde, se aude soneria. Ea se duce să deschidă, cu inima bătându-i tare și aranjându-și impacientată halatul pe care tocmai l-a tras pe ea. Deschide ușa, în prag apare el, același el, cu hainele în mână, care-i spune:
"Auzi, nevastă, da' stresați mai suntem...!"