Friday, 2 July 2010

Little Gods

Iată că s-a născut și prima piesă compusă cu Jess. Mai întâi ca o armonie apărută pe loc, apoi ca versuri, în mai multe etape, dintre care pot menționa un drum pe tren spre Ploiești și o pană de curent la Cluj. Este prima mea creație de inspirație New Age, care vorbește despre evadarea din stereotipiile false cu care am fost învățați încă din fașă, de către religie sau de societate în general. Am aflat și cred că suntem una cu puterea divină, oricum am vrea s-o numim, că suntem doar diviziuni ale acesteia, dar la fel de perfecte, iar faptul că nu ne simțim așa este doar consecința ambalajului trupesc și al lumii relative și mai mult sau mai puțin iluzorii în care trăim. Dincolo de noi, la scară universală, se petrec lucruri mult mai ample și nimeni nu pierde, există doar happy-end, impropriu spus și așa, pentru că nu există un sfârșit. Iar tot ce este de știut noi știm deja, viața e doar un proces de reamintire, a ceea ce sufletul tău a cunoscut dintotdeauna, nicidecum un proces de învățare.
Am metaforizat această evadare din fizicul banal prin acea întâlnire cu o anume ea, care te ia și te duce într-un alt loc. Poate că sunt prea profund și poate că interpretez și compun ca dracu' (care apropo, cică nu există și este doar o invenție a oamenilor) dar sper să-mi dați notă de trecere pentru efort și mai ales pentru că încerc să vă fac descoperiți propriul vostru adevăr. O să spuneți "Bine bine, da' cum să fac asta?" Normal, în domeniul spiritual, orice ai citi, orice ai auzi și orice ai vedea, nu ar constitui o dovadă de netăgăduit. Așa că trebuie să simți, nu să gândești, nu să interpretezi. Nu învăța, adu-ți aminte. Caută răspunsul în suflet, el există de când lumea și va exista la infinit, nu este doar o creație adiacentă fecundării unui ovul. Sufletul preia trupul, nu invers. Mintea umană reacționează doar sub impulsul stimulului exterior, fizic, al lumii relative, preia doar informații care îi sunt oferite de alții, iar concluziile pe care le formează nu sunt niciodată 100% proprii, pentru că inputul este mereu al altcuiva, al religiei, al societății, al celor cu care interacționezi și tot așa.
E ca în muzică, exact cum spunea de curând o prietenă: when in doubt, follow the drums! În cazul nostru, ia-te după ce-ți spune inima care ticăie, sau, mai precis, sufletul.

Went out tonight, stars shinin' bright, everythin' alright
Then I saw you, like a twist of fate, right
Thought I just might ask you for a ride instead of a light
Would've been so cheap, would've been too shy, sigh

This town gets crowded at night
People lose it and fight

In need for a break you don't hit the brake
Just speed up to that final take where we're all free'n'high
Remember how we used to play little Gods
Then we knew we are indeed, that's how we really did succeed

This world gets crazy sometimes
People looking for rhymes
But stakes got higher, my friend
There's no losing nor end

All that we were, all that we are, whatever we shall ever be
Been there all along, strong
All that we know, all that we learn, all the magic we create
Nothing to do with fate, mate

This world gets crazy sometimes
People looking for rhymes
But stakes got higher, my friend
There's no losing nor end
It just gets better

2 comments:

JoR said...

de la mine ai peste nota de trecere :) bravo!
mi-ar fi placut sa ti se-auda vocea mai bine.

The Fly said...

Merci! Din pacate astea-s conditiile de care dispun, totul se face printr-un microfon banal de laptop :)

Post a Comment