Here's to the Future

Greul de ucis în uitare an 2009 mi-a oferit o vacanţă lungă, în cadrul căreia s-a ocupat pe îndelete de mine. Mai întâi m-a tras câteva sute de km mai la nord, apoi a readus în viaţa mea oameni dintr-o vară de demult, devenită subit cea mai dragă amintire. Apoi au apărut şi alţi oameni, noii prieteni din Ardeal. Anul ăsta m-a lăsat să gust, să experimentez şi să prind rădăcini afective. Iar la final m-a tras de mânecă şi mi-a zis:
"Ăsta-i locul, ăştia-s oamenii, asta-i fiinţa. Le-ai văzut pe toate. Ia spune, le vrei?"
"Mă da, dar pentru a definitiva afacerea asta o să vorbesc cu frac'tu ăl mare. My bet is on, roll the dice".
Bottoms up. Deja aud artificiile.



Comments

Popular posts from this blog

Ce trebuie să faci și ce trebuie să eviți atunci când ești părăsit

Early Signs of a Midlife Crisis: Mi-am luat PlayStation

Aerosinuzita (sau cum îți crapă capul înainte de aterizare)