Saturday, 19 September 2009

Salman Rushdie în România

Poate că unii dintre voi i-au citit cărțile sau poate că sunt și alții, așa ca mine, inculți și obsedați de o trupă irlandeză, care îl știu mai mult din prisma conexiunii sale cu U2. Lucru pe care am să-l dezvolt un pic mai jos, relatând din eternul și nepublicatul meu manuscris. Pănâ atunci însă, citez de pe Mediafax:
"Scriitorul Salman Rushdie, controversatul autor al "Versetelor satanice", va veni în România în perioada 23 - 26 noiembrie, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţi ai editurii Polirom, care coordonează evenimentul.
Editura Polirom, care i-a lansat scriitorului invitaţia prin intermediul actriţei Monica Bârlădeanu, se va ocupa de organizarea evenimentelor prilejuite de această vizită, care va include şi câteva în Bucureşti (conferinţe, întâlniri cu cititorii şi presa, ceai cu sciitorii români), precum şi o scurtă excursie în Transilvania."

Bun. Iar acum, după cum v-am zis:

...un alt moment marcant al serii a fost apariţia suprinzătoare pe scenă făcută de scriitorul Salman Rushdie. Din luna ianuarie 1989, acesta trăia ascuns, datorită controverselor iscate de publicarea, în septembrie 1988, a cărţii sale „Versetele satanice”, care aducea ofense profetului Mohamed, conform fundamentaliştilor islamişti.
Bono, în pielea lui MacPhisto, îl sună pe Rushdie de pe scena ZooTV. Urmează un scurt dialog, în urma căruia scriitorul afirmă că se află chiar acolo şi că Bono „poartă un costum ridicol în faţa celui mai zgomotos public pe care l-a văzut vreodată”. Salman Rushdie vine pe scenă şi îl îmbrăţişează pe Bono, imaginea lor fiind proiectată pe ecranele uriaşe în faţa unei mulţimi care realiza că asistă la un moment istoric. A doua zi, ziarele din întreaga lume tipăresc pe prima pagină fotografii cu Bono şi Rushdie. Într-un interviu acordat cotidianului Irish Times, scriitorul britanic afirmă că este extrem de recunoscător trupei U2 pentru că i-a oferit şansa de a apărea din nou în public după mai bine de patru ani, fără a se teme că ar putea fi ucis de islamişti.
............................................................................................................

THE GROUND BENEATH HER FEET. Versurile acestei piese sunt compuse de Salman Rushdie, cel care le-a adaptat după cartea sa având acelaşi titlu, publicată în 1999. Mitul lui Orfeu (reprezentativ pentru scriitori şi cântăreţi) este prezent în mijlocul unei poveşti din lumea muzicală. Pentru grecii antici, Orfeu a fost cel mai mare cântareţ şi poet. Rushdie a trimis copii ale manuscrisului lui Bono şi managerului Paul McGuinness pentru ca aceştia să-şi spună părerea în legătură cu povestea sa. Lui Bono i-a plăcut atât de mult, încât l-a rugat pe Salman Rushdie să scrie nişte versuri inspirate din manuscris. Astfel s-a născut această piesă, în care personajul principal (contemporan nouă) se lamentează asemeni lui Orfeu după ce şi-a pierdut iubita în urma unui cutremur. După ce a preţuit-o o viaţă întreagă (“all my life, I worshipped her”) şi a venerat chiar pământul pe care călca (“the ground beneath her feet”), acum ea a plecat chiar în pământul pe care el l-a venerat (“for what I worshipped stole my love away / it was the ground beneath her feet”). Bărbatul nu mai este sigur de nimic şi nu mai face distincţie între bine şi rău (“and now I can’t be sure of anything / black is white and cold is heat”). El ştie însă că va reîntâlni femeia iubită la sfârşitul timpului şi nu va avea linişte până nu o va găsi (“I’ll be down there in another day / I won’t rest until you’re found”). O va salva şi o va iubi ca la început, ducând-o la o nouă răscruce a destinului, în care drumurile lor se vor întâlni din nou (“let me love you, let me rescue you / let me bring you where two roads meet”).
Melodia este bonus track pe albumul All That You Can’t Leave Behind, doar în ediţiile din Marea Britanie şi Japonia şi este, în acelaşi timp, singura piesă originală U2, compusă şi interpretată de formaţie, care nu are versurile scrise de Bono sau The Edge.

©Bogdan Anghel - "U2 - Sunete și sensuri"