Wednesday, 16 September 2009

Iisus și Iuda într-un cântec rock

Se întâmplă într-o piesă U2, senzațională ca și versuri, compoziție și prestații live. Poți scăpa multitudinea de trimiteri biblice dacă pleci de la impresia că este o melodie de amor care prezintă un dialog între cei doi. Cu atât mai mult poți rata sau nega latura mistică a melodiei, vazând clipul de mai jos, în care Bono (sau The Fly, mai exact) face tot felul de nebunele cu camerele video. Asta n-are de-a face cu piesa în sine, ci cu turneul în care era ea prezentată, cu noua imagine conștient infatuată dar mai ales satirică a lui U2 (detalii v-am dat aici).
"Is this rock'n'roll?!" se întreabă Bono la final. Hell yeah, sure it is, mister Fly.
(clipul de pe youtube e la pachet cu încă o melodie, ambele constituind o dublă clasică pentru nu mai puțin de 3 turnee U2).

UNTIL THE END OF THE WORLD. Fascinante versurile acestei piese, în care Bono dă un alt recital de măiestrie artistică. Dacă vă închipuiţi că asistaţi la un dialog între îndrăgostiţi, vezi versul “we were close together as bride and groom”, vă înşelaţi. Aici suntem martorii unui episod biblic imaginar, în care Iuda trădătorul vorbeşte cu Iisus, chiar înainte de a se sinucide prin spânzurare. Însă toate faptele la care fac referire aceste versuri sunt reale.

Ultima întâlnire dintre cei doi de care pomeneşte Iuda (“last time we met was a low lit room”) este cina cea de taină avută de Iisus cu apostolii înainte de prinderea sa de către gărzile romane. Versurile redau exact faptele biblice. “We ate the food, we drank the wine” reprezintă pâinea şi vinul oferite de Iisus, care a spus apostolilor: “Luaţi, mâncaţi şi beţi, pentru că acestea sunt trupul şi sângele meu, prin care vor fi iertate păcatele voastre”. Toţi se simţeau bine la cina cea de taină, dar Iisus le prevestea faptul că va fi prins, răstignit şi se va întoarce pe Pământ la Judecata de Apoi (“everybody having a good time, except you / you were talking about the end of the world”). Se ştie că Iuda fusese plătit de către gărzile romane să-l vândă pe Iisus (“I took the money”), pe care l-a trădat printr-un sărut dat în grădina Ghetsimani, prin care indica romanilor cine este omul pe care vor să-l prindă (“in the garden I was playing the tart / I kissed your lips and broke your heart”). În final, Iuda este cuprins de remuşcări pentru fapta sa. Ultima treime a cântecului este axată în totalitate pe sentimentele avute de trădător, care, deşi încearcă să se întoarcă la cel pe care l-a înşelat, va trebui să aştepte până la Sfârşitul Lumii să vadă dacă a fost iertat (“I reached out for the one I tried to destroy / You, you said you’d wait until the end of the world”).

Această temă a trădării, una de căpătâi în Biblie, l-a fascinat dintotdeauna pe Bono. Iuda este, în viziunea sa, un personaj extraordinar, de la care a pornit crucificarea lui Hristos, prin care noi putem fi iertaţi acum de păcate. Această idee este susţinută şi de poetul irlandez Brendan Kennelly, care a scris o carte de poeme despre Iuda. Dragostea acestuia pentru Iisus s-a transformat în trădare, iar o posibilă morală a acestei poveşti este că uneori această transformare este necesară pentru a modifica istoria.

Melodia îi este dedicată lui Wim Wenders, care în 1991 a regizat un film având acelaşi titlu ca şi piesa de faţă. Until the End of the World a apărut la fiecare turneu ce a urmat lansării sale, fiind pe locul 14 în topul celor mai des interpretate piese U2. Este foarte interesant faptul că, la începutul piesei, între secundele 4 şi 8, se poate auzi foarte clar un zgomot ce sugerează bătutul unor cuie în lemn, acest lucru fiind inserat pentru a trimite la ideea de crucificare.

©Bogdan Anghel - "U2 - Sunete și sensuri"