Monday, 6 July 2009

Povestea unui solo de chitară

În aşteptarea interviului cu Sylvan, pe care vi l-am promis de prin mai (dar care întîrzie din motive obiective) vă pot oferi un insight extraordinar al solo-ului de chitară din melodia White Heat, pe care o puteţi asculta la linkul de mai sus. Am avut ocazia să-l cunosc pe Facebook pe Trevor Kissaun, chitaristul Stilair, pe care l-am felicitat pentru acest solo senzaţional şi care mi-a povestit apoi cum l-a conceput, fiind de acord şi cu acest copy-paste de mai jos. Vreme de 5 ani am fost fascinat de intensitatea acestui solo şi acum mi se pare extraordinar nu doar să-i aflu povestea, cît şi să descopăr că senzaţia de ardere intensă pe care mi-o transmitea a fost cît se poate de premeditată. Genial.

Bogdan AnghelTrevor, best regards man, I'm a big Stilair fan ;) Btw, I simply love your White Heat guitar solo!

Trevor Kissaun
Hi. Wow what a pleasant surprise :) I'm stunned because I would have never thought someone would actually remember my name! Great... I still remember myself writing it...

I wanted to communicate a sense of confusion and shock that sends you out of your senses when being burned... and so I chose to use a phrase that had biting notes but wouldn't form a complete unit, thereby having to be repeated an odd number of times relative to the 4 repetitions, and ending with a unified repetition on the last chord which I chose to be a major suspended4th dominant7th chord to add to the confusion/disgust/shock of being burned.