Monday, 16 February 2009

Mărunţişuri preponderent olfactive

Dimineaţa nimic nu se compară cu mirosul cafelei. Nu neapărat al celei care fierbe în ibric sau abureşte în cană, cât cel al cafelei propriu-zise pe care o adulmec cu nasul înfundat în cutie. Se asortează perfect cu mirosul de ziar, iar adiacent, foşnetul său matinal este la fel de plăcut ca zgomotul făcut de lingura care amestecă în cafea.
Apoi mă mut în sufragerie la biroul flancat de o biblioteca înţesată de cărţi vechi, pe care nu le citesc, dar care miros şi ele frumos. Astfel, până şi pagina asta de blog parcă miroase a carte veche. 
O zi ispititoare vă doresc!

1 comment:

Onutzza said...

Si mie imi place de mor mirosul cafelei, fie ca e in cutie, fie ca e in ibric. Reactionez exact ca cei din reclamele la cafea, care sunt atrasi de un astfel de miros ispititor si nu ii pot rezista, mergand cu ochii inchisi si cu narile adulmecand pana ce dau de produsul generator de placeri olfactive. Cu toate astea, nu-mi place sa beau cafea :)

Post a Comment