Saturday, 15 November 2008

Ţăranul român

Ar fi fost bine să rămână la ţară acolo, să sporească producţia şi să citeşti despre el în romanele lui Slavici, Rebreanu sau Duiliu Zamfirescu. Dar el a migrat masiv şi acum îl întâlneşti peste tot, sub toate formele. E drept, nu a fost vina lui la acea vreme, a fost forţat s-o facă, dar iată că acum încă păstrează acest obicei. Ţăranul român e plimbăreţ, găseşte mereu câte o trebuşoară de rezolvat la oraş. Îl identifici imediat, în metrou, în tramvai.. după vorbă, după port. După privirea-i tâmpă. Sau după mâinile lui bătătorite.
Nimic prea grav până aici. Totul se complică însă când ţăranul român vrea să iasă în evidenţă. Când vorbeşte tare şi prost şi îţi poluează timpanul. Când răsare peste tot şi-ţi marchează retina. Ţăranul român vrea să fie cool. Rezultatul unui ţăran supus unui proces de transformare în ceva ce doar el consideră a fi cool este cocalarul. O specie în mare expansiune care deja şi-a format şi propriul limbaj.
Ţăranul român ascultă şi face muzică. De la porţile Orientului preluată şi adaptată celor cu intelect subdezvoltat. Apoi o ascultă pe celula cu ecran, în locuri cât mai aglomerate. Căştile nu-s pentru el.. dar aici sunt puţin indulgent: nu m-ar mira foarte tare să nu fi auzit că există un asemenea accesoriu.
Acest specimen este inconfundabil. L-am văzut în mai multe aeroporturi. Vă jur, îl scanezi doar 3 secunde şi-ţi spui "Băi nene, ăsta e român". În 99% din cazuri ai dreptate. Este exact procesul opus de identificare a unui străin la noi în ţară. Ştiţi voi, dăm deseori peste indivizi rasaţi, care emană altceva, la propriu şi la figurat, şi imediat îi recunoşti că nu-s români.
Ţăranul român este sărac. Cu duhul, cu gândul, cu banul. Şi cum v-am spus la început că îi place să umble, a pus stâpânire pe mijloacele de transport. El nu mai poartă ii şi opinci. Acum avem pantofi lucioşi în completarea blugilor, geci cu sclipici şi tricouri pe care invariabil scrie "De Puta Madre" sau "Gigolo Italiano". Ţăranul român este la ani lumină de bunul gust predat de cineva aici. Nimeni nu va putea să-l educe vreodată.
Ţăranul român s-a deplasat şi a involuat. Nu-l mai vreau la oraş, să se retragă de unde a venit. Să populeze din nou satele şi să muncească pământul. Să ne lase. L-aş fi primit aici, dar au trecut zeci de ani şi el mi-a dovedit că nu ştie să se adapteze. Şi nu mai pot arăta clemenţă. M-am săturat de Gheorghe şi de Ion iar George & John sună mai bine.
Desigur, retragerea ţăranul român nu va avea loc. Şi nici schimbarea lui. Va rămâne la fel. Împânzit, coclit, neobosit. Dar obosindu-i pe alţii. Mai vorbim peste câteva decenii.

1 comment:

Carmen said...

romanii oricum sint cam uratei. ii depisteszi repede prin aeroporturi, fie si numai pentru motivul asta. ca sint si mai taranusi, basca. :-)

Post a Comment