Sunday, 21 September 2008

Cum am aflat că plec în America

Prima zi a săptămânii trecute, 8 septembrie. Vin la birou, îmi fac o cafea şi încep subit să citesc pe net despre New York şi să caut diverse poze cu oraşul care nu doarme. Din pură pasiune. Eram probabil şi sub influenţa a două articole pe care le-aţi citit deja aici luna aceasta (despre cel cu 11 septembrie abia mă documentam). Trimit pozele respective pe mail unor prietene, apoi primesc un telefon. A urmat o conversaţie cam aşa:

Ea: "Hahaha, ce-i cu pozele astea? Ai aflat?"
Eu: "Nu. Ce să aflu?"
Ea: "Păi am câştigat două bilete de avion la New York! Credeam că din acest motiv ai trimis pozele!"

Am rămas interzis pe moment. Ea este Maria, o colegă de la departamentul travel, care a doua zi mă anunţa că voi merge împreună cu ea în America. Totul a fost extrem de subit, aşa cum apar mai toate lucrurile extraordinare. Pentru mine vizitarea New York-ului este un vis de o viaţă în materie de călătorii. Iar acum, după ce am demarat rapid operaţiunile pentru viză și acest şperaclu (încă necesar) se odihneşte pe paşaportul meu, totul pare la o aruncătură de băţ peste ocean. Central Park trebuie să fie superb în octombrie, pariez.

Chestia cu lucrurile care se aşează întotdeauna aşa cum trebuie este perfect adevărată. Pentru luna aceasta aveam planificat iniţial un concert Coldplay la Praga. Din diverse motive am anulat această excursie. Dacă nu aş fi făcut asta nu aş fi putut pleca acum în State, acolo unde, pe lângă New York (unde voi sta 12 zile) mi-am planificat să vizitez Philadelphia şi Atlantic City.

6 comments:

Roxa said...

Holy crap ! I so hate you right now. :) Macar poze sa ne-aduci inapoi. :P

The Fly said...

Hehe sure deal ;)

Anca Radu said...

Really like the way you managed to translate the wonderful happening. Actually there are no random happenings -- just energy conservation.
Enjoy the dream that is no longer a dream!

The Fly said...

Thanks!
It's the same as London ;)

Anca said...

Foarte tare, frate!!!

Cu Angela ai vorbit? Poate ajunge ea prin NY sau Philly...

ina bixade said...

Ce frumos! Imi plac si concluziile tale cu: legea compensatiei si cu lucrurile care se aseaza mereu asa cum trebuie. Tocmai ma simt mai optimista:)

Post a Comment