Friday, 29 August 2008

Sentimentala fiară


Pe teren i se spunea "Fiara", datorită răutăţii şi determinării cu care juca. A fost o extremă de legendă a Stelei, cu care a luat 10 titluri şi 2 trofee continentale, un vitezist care a intrat definitiv în inima suporterilor prin devotamentul său pentru acest club. Desigur, toată lumea cunoaşte aceste lucruri, dar citesc şi multe fete acest blog. Acum, ca antrenor al Stelei, începe să dovedească faptul că are stofă şi pentru acest post, calificând echipa în Champions League. Dar nu despre performanţele lui sportive vreau să vorbesc. Ci despre bărbatul care este. Un bărbat care plânge de ciudă atunci când echipa sa pierde un meci din campionat. Sau care nu se sfieşte să lăcrimeze atunci când citeşte un articol motivant şi elogios la adresa lui. Un om dur ca nimeni altul în timpul meciului, dar cu un caracter ireproşabil în afara gazonului. O personalitate care se impune în vestiar. Şi un om cumpătat şi foarte atent în declaraţii.
Pe scurt, o legendă care merge mai departe. Unul din modelele de care avem nevoie. Şi chiar dacă nu îţi place fotbalul sau dacă te numeri printre cei care-l consideră pe Lăcătuş doar un ghiolban fără minte care rupea picioare, ar trebui să citeşti articolul lui Andrei Vochin. Articol care, aşa cum spuneam, a adus o lacrimă de emoţie în ochii fiarei îmblânzite.

Hai, Marius!

26 August, 2008

Hai, aminteşte-ţi tot! Cum ai venit în Ghencea şi din două curse pe dreapta ai dat 3 goluri lui ASA. Cum te-ai dus la naţională şi ai dat două boabe în Portugalia. Şi apoi cum ai venit acasă şi ai început să ucizi portarii. De la Vekeman la Dasaev şi de la Van Breukelen la Urruticoechea. Hai, aminteşte-ţi cum plecai tu pe culoar înainte ca mingile să vină din gheata lui Fane Petcu sau Loţi Boloni. Cum, altruist fiind, pasai în faţa porţii şi apoi, cu umorul tău hîtru, îl întrebai pe marcator: “Ţi-a fost greu, mă?”.

Hai, aminteşte-ţi cum începea Steaua cu tine în Ghencea, cum era 1-0 de la vestiare şi cu Anderlecht, şi cu Vejle, şi cu Goteborg, şi cu Honved. Cum îi încărcai încă de pe tunel pe coechipieri, înspăimîntîndu-i, în acelaşi timp, pe adversari.

Hai, aminteşte-ţi ce ai însemnat ca jucător pentru Steaua. Ai luat Cupa Campionilor şi Supercupa Europei. Te uiţi în urmă şi mai vezi vreo 15 înşi. Aminteşte-ţi cum ai marcat la Mondialul italian. Te uiţi în spate şi mai vezi vreo doi-trei. Cum ai bifat 10 titluri pentru aceeaşi echipă, Steaua. Te uiţi în spate şi vezi că nu mai e nimeni.

Astăzi, te-ai întors în timp. Eşti, ca antrenor, înaintea meciului ăla cu ASA. În faţa celui mai important hop din noua meserie. Hai, Marius, aminteşte-ţi tot, spune-le bărbaţilor din vestiar povestea ta şi porneşte la alt drum! Pe marginea căruia vei avea aceeaşi iubire nebună a fanilor, iar la capătul lui chipul altei legende. Legenda antrenorului. Hai, Marius!


1 comment:

Post a Comment