Doua evenimente recente, printre multe altele de-a lungul timpului, ma fac sa trag incontestabila concluzie ca mai trebuie sa treaca zeci de ani pana cand noi, romanii, ne vom putea (oare?) debarasa de imaginea mizerabila pe care o avem in lume. Dar pe care ne-o facem singuri, fara doar si poate. Acum cateva zile, trei pugilisti din lotul deplasat la mondiale au fost prinsi furand dintr-un magazin din Chicago. Ceva adidasi si nu mai stiu ce maruntisuri, deci niste gainari ordinari. Jenantul eveniment a fost relatat in toata lumea, iar presedintele federatiei romane de box, Rudel Obreja, a fost nevoit sa-si ceara public scuze. In acelasi spirit, al actiunilor monstruoase desfasurate de romanasi pe afara, un cocalar a ucis o italianca, la Roma. Acest lucru a pus capac sentimentelor de dezgust si respingere pe care localnicii le aveau la adresa imigrantilor veniti din Romania. Atat de mult incat deja se discuta deportarea in masa a nenorocitilor care fac tot felul de mizerii pe acolo.
Ce poti sa mai spui? Trebuie sa acceptam faptul ca strainii ne privesc ca pe niste paria. Ii inteleg perfect. Daca ei acolo, in mediul lor, se lovesc la tot pasul de romani abjecti, perceptia lor asupra Romaniei este inevitabila. Habar n-am ce poate face un roman cinstit, un om de rand, sa schimbe asta. Probabil nimic. Eventual doar sa-si rezerve dreptul de a-si pastra cat mai discreta nationalitatea atunci cand isi face o vacantza prin strainatate. Pentru ca deja nu mai e deloc rusinos sa te rusinezi cu faptul ca esti roman.