Inca un weekend cum nu as fi vrut sa fie. Persist in burlacia mea, cu o chitara, ceva tigari, un laptop si-un tv. Si clasicele comenzi de pizza. Oh da, imi place, oricarui barbat ii place, numai ca dupa scurta insiruire vine un "si atat" de toata frumusetea, in care sta toata buba. Incerc sa ma apuc sa mai lucrez la carte, mai am foarte putin dar nu am mai scris niciun cuvant de aproape o luna si imi dau seama ca nu sunt numai burlac, ci si un tzigan la mal.
In rest astept, astept, astept. Azi cica ar fi venit toamna si vremea de afara sustine aceasta idee. Mintea mea da fast forward si deja realizez, fara exagerare, ca nu mai e mult si Craciunul bate la usa. Iar atunci voi trage iar linii peste linii si voi face tot felul de calcule si bilanturi. Neah, nimic complicat, ma cunosc, diferenta dintre 'catastrofal' si 'sublim' va fi data atunci de numarul de cadouri pe care le voi aseza sub brad. Va fi 'n' sau va fi 'n+1'?
Dar lasand matematica si micile filosofii deoparte, trebuie sa spun ca am un tonus bun. Mult prea bun, tinand cont de istoria ultimilor ani. Cred ca mai am un singur lucru de pus la punct. Rabdarea. In orice caz, daca nu o voi dresa eu, ma va dresa ea pe mine. Inevitabil.
In timp ce astept, astept, astept, sa nu-mi duc doar tzigania la mal, ci si burlacia.