New York vs. Dublin

De mai multe luni posed o suma de bani care imi poate permite sa-mi implinesc un vis. Vreau sa vizitez New York-ul, care pentru mine este suprema metropola, cel mai fascinant oras din lume. Initial am zis ca plec in aprilie-mai, apoi am zis ca poate la toamna, dar nici de asta nu mai sunt sigur acum. Exista o singura problema. Nu am cu cine sa merg. Va datzi seama, nu e sa zici ca merg un weekend la munte...Este foarte greu de gasit un partener de drum, iar acolo nu stiu pe nimeni. E drept, mai nou, stiu pe cineva: secretara de la noi de la firma a plecat definitiv acolo, dar cum este prinsa cu tot felul de formalitati, cu gasitul unui job etc. numai de mine nu ar avea timp. Plus de asta, eu am nevoie de cineva care sa fie cu mine aproape non-stop si sa ne bucuram impreuna de acele locuri. Singur nu vreau sa merg, este foarte aiurea. Ar mai fi o mica problema: obtinerea vizei, dar am inteles ca nu ar trebui sa am probleme atata timp cat lucrez la o multinationala.



In ultimele zile am inceput sa ma gandesc la un plan B. Desi mi-ar parea tare rau sa sparg banii de New York, pe de alta parte m-ar tenta sa revad Dublin-ul. Varianta asta are deja doua plusuri din start: nu mai am nevoie de viza si as avea si cu cine sa merg. Am vorbit deja in principiu cu 2-3 persoane (evident, toti fani U2!) si sunt convins ca ar fi de vis sa mergem in pelerinaj in orasul trupei noastre preferate. Dublin este oricum fascinant, chiar daca dam la o parte tot ce este legat de U2. Am pus in acest blog, mai demult, un link la articolul pe care il scriam in 2004, la intoarcerea mea de acolo. Atunci mi-a parut foarte rau ca nu am fost cu niciun fan U2. Ar fi fost total altfel. A trebuit sa-mi exaltez singur emotiile. And yes, I miss Dublin. It's unforgettable. Raul Liffey, puburile, viata de noapte, muzica traditionala irlandeza, berea Guinness, docurile, studiourile U2, suburbia Killiney si coasta...vai, ce frumos. I'd bring my hommies there.
Habar n-am ce sa fac. Dublin pare incredibil de aproape acum...as putea sa imi fac bagajul si sa ma urc in primul avion, doar cu buletinul. Dar apoi sigur as regreta New York-ul, desi inca nu am pe nimeni cu care sa merg. Si momentan nu am posibilitatea sa le fac pe amandoua.
Hmmm...ce spunetzi?