Depeche Mode pe National Arena

Am reușit, în sfârșit, să văd trupa asta live, după ce în 2006 o ratasem din indolență, iar în 2009 și-a anulat concertul de la București. A fost mișto, chiar un pic mai bine decât mă așteptam, dar una peste alta am văzut și concerte mai bune.

Să fie amenzi pentru cuțofilii miloși

Cică ar exista un proiect pentru amendarea celor care hrănesc maidanezi. Foarte fumos, așa si trebuie. E drept că până s-o adopta, implementa etc. se vor mai perinda multe generații de maidanezi în wild wild east-ul nostru balcanic, dar bine măcar că există această idee. Însă ce ne facem, fraților, că nici așa nu e bine. Deja apar reacții  negative la adresa acestei posibile prevederi (una dintre ele de la o prietenă bună cu care mă cert chiar acum). Eutanasiere nu vreți, adăposturi și adopții ca lumea nu sunteți în stare să faceți și ați mai vrea și să hrăniți cățelușii în continuare, nestingheriți. 

Trouble Will Find Me

Așa se cheamă noul album The National, pe care vi-l recomand. L-am ascultat deja de câteva ori, deși el va fi lansat oficial pe 20 mai. Începeți eventual cu I Should Live in Salt (piesa care m-a făcut să scot chitara din cutie după câteva săptămâni), Don't Swallow the Cap (preferata mea până acum), Demons, Graceless și Pink Rabbits. Fireproof mi-a adus aminte de The Sea is Calling de la The Temper Trap.

Apar albume faine anul ăsta. Chiar era cazul să-mi updatez iPod-ul.

Doar juma' de duzină de data asta

The Company You Keep e un film regizat de Robert Redford, la ai săi 76 de ani. Distribuția e foarte mișto (aplauze pentru Shia LaBeouf). Dăm și peste ruginitul Nick Nolte, care apare și în Parker, un film clasic cu smardoiul Jason Statham. J Lo e chiar simpatică în filmul ăsta.

Roll'em Ciggies

Am renunțat (din nou) la țigările normale și am trecut pe cele făcute manual. E mai mișto așa. Îți cumperi tutun, filtre și foițe și le rulezi tu. Sunt tentat să cred că-s mai puțin nocive decât cele normale, deși pe net am citit tot felul de păreri pro și contra. Oricum nu mai iau de bun orice citesc, pentru că interesele companiilor producătoare sunt mari și denigrarea online se poate face foarte ușor.

Sound City: Rockumentary & Music Album

Dave Grohl, unul dintre artiștii mei preferați all time, a făcut o chestie foarte mișto. S-a apucat să producă și să regizeze un documentar despre un celebru studio de înregistrări din Los Angeles, numit Sound City Studios. O tonă de discuri celebre s-au tras în acel loc, printre care și Nevermind-ul Nirvanei. Dar asta nu e tot. În 2011 acest studio s-a închis, iar Dave a achiziționat mai multe scule de acolo, printre care și consola de mixing Neve 8028. A luat-o frumușel la el acasă, a sunat diverși artiști celebri și a tras un album: Real to Reel, considerat un fel de soundtrack al documentarului. 

O duzină de filme, nu neapărat de duzină

Cinefil prolific fiind, am să vă înșir 12 filme pe care le-am văzut în ultima vreme. Hai să începem, în ordinea numerelor de pe tricouri.

Champions League 2013 - Pronosticul meu

later edit: Am nimerit-o, ce mai! M-a mâncat în dos să dau pronosticuri.

Hai că n-am mai postat nimic despre sport din vară, ba am și șters un articol din arhivă din greșeală. Dar n-are importanță. Astăzi încep semifinalele UEFA Champions League și vreau să ofer un pronostic.

Hurts

Ieri am dat peste acest duo britanic synthpop și altceva n-am mai ascultat. S-au pliat la fix pe felia mea, în ciuda versurilor care conțin destul de multe clișee. Sunetul expansiv face toți banii însă (sau rația de la torent). 

Vă recomand în special al doilea lor album, Exile, lansat luna trecută, dar și primul, Happiness (cu siguranță știți Wonderful Life de prin cluburi; eu plusez aici cu Unspoken). Din punctul meu de vedere, trupa asta bate la fund ultimele creații Depeche Mode, dacă e s-o comparăm cu alți britanici aflați oarecum pe același stil. Și din câte am văzut se prezintă foarte mișto și live.