Tuesday, 22 August 2017

"Barcelona respiră tihna lumii apusene care și-a epuizat războaiele"

Iată un articol bun despre atentatul de la Barcelona. De fapt nici măcar nu e despre Barcelona neapărat, ci despre atentate în general. Și despre valorile noastre occidentale. Poate că d-aia mi-a plăcut acest articol și poate că, într-un mod nici măcar paradoxal ci de-a dreptul obscen, au și atentatele astea o parte bună: ne ajută să apreciem și mai mult acel mult trâmbițat our way of life și să ne apropie, fie și numai cu un milimetru, pe noi ăștia albi la piele și destupați la cap.

Sunday, 20 August 2017

Poate că Simona Halep nu e doar labilă psihic

Am tot susținut că jucătoarea româncă are o problemă la bibilică, încercând astfel să fiu cât se poate de obiectiv și să consider că știe totuși tenis. E drept, știe, dar într-o măsură care nu o recomandă pentru locul 1 mondial. Poate că e cazul să ne întrebăm dacă nu cumva, pe lânga incontestabila labilitate psihică dovedită în momentele cheie ale carierei, Simona Halep nu se ridică la înălțimea piedestalului pe care au ridicat-o românii extaziați nici din punct de vedere tehnic (talent, pregătire, forță și ce mai vreți voi).

Muviz #422

Adică de pe ecrane adunate:

Friday, 18 August 2017

Ce muzici ascultăm la toamnă

Mai mulți artiști de referință pour moi vor lansa albume în următoarele luni. Hai să-i luăm pe rând, dată cu dată.

Sunday, 13 August 2017

Cum creezi un film-capodoperă? Simplu: fă-l cât mai mut și mai plictisitor.

Este clar că avem deja un trend și mi-e teamă că masturbările astea pseudo-cinefile și pseudo-intelectuale vor continua mult timp de acum încolo. Am vorbit noi și despre Malick, și despre von Trier, și despre Mitchell, și recent despre Lynch. Acești pretențioși regizori și scenariști (dar și alții, nu numai ei) au în comun mult prea stupida tendință de a crea scene extrem de lungi și mute, care nu au absolut nimic profund în ele, ci sunt doar o încercare de a ieși din tipare și de a face filmul respectiv să pară special. Iar hipsterii și snobii nu mai pot de bucurie.

Saturday, 12 August 2017

The Londoner #180

Adică de prin metropolă adunate:

Friday, 11 August 2017

Pensionarea nu mai este obligatorie în unele țări occidentale

Eu mărturisesc că nu știam. Am aflat întâmplător zilele astea, dintr-una într-alta. Inițial am dat peste articolul ăsta pe site-ul firmei. Și mi-am zis "la naiba, normal că productivitatea unui angajat scade pe măsură ce înaintează în vârstă, nu era neapărat nevoie de un studiu pe tema asta". De altfel chiar am susținut recent ideea că ar trebui să existe o vârstă a senioratului, așa cum avem și una a majoratului. Indiferent că ne referim la pensionare, șofat, drept de vot sau la alte aspecte, cred cu tărie faptul că de la o anumită vârstă, pentru binele tău dar și pentru binele celor din jurul tău, ar trebui să nu mai te bucuri de anumite drepturi.

Saturday, 5 August 2017

Știți care-i de fapt problema cu alăptatul în public?

Habar n-am dacă e decent sau nu, în ce țări e ilegal și alte chestii de acest gen. Dar știu asta: uităm tot mai mult să apreciem intimitatea, nu mai știm să păstrăm anumite chestii numai pentru noi și parcă nu mai avem nimic sfânt din punctul ăsta de vedere. Totul se face sub lumina reflectoarelor și, mai mult de atât, individul care are o problemă cu display-ul tău nonșalant este considerat închistat, hater și plin de prejudecăți. Nu mai putem accepta că unii oameni pot fi deranjați de spiritul nostru avangardist și că nu e ok să le băgăm pe gât chestii care ar trebui să țină de intimitate. Libertatea noastră tinde să devină universală și nu se mai oprește acolo unde ar trebui să înceapă libertatea celuilalt. Și asta chiar e o problemă.

Sunday, 30 July 2017

The Londoner #179

Adică de prin metropolă adunate: