Tuesday, 26 March 2019

De ce nu stau în picioare argumentele fanilor care-l apără pe Michael Jackson

Dacă ați urmărit șuvoiul de reacții apărut în urma documentarului Leaving Neverland despre care am vorbit aici, ați remarcat cu siguranță că există un cor foarte vehement al acelor brainless groupies (cum ar fi această individă) care efectiv nu acceptă ideea că MJ a fost un pedofil. Ei pur și simplu nu pot disocia imaginea megastar-ului și a entertainer-ului de omul cu serioase probleme la mansardă care a fost Jackson. În naivitatea lor acești fani sunt convinși că dacă idolul lor părea a fi un băiețel inocent care nu ar fi rănit nici măcar o muscă, cumva această imagine combinată cu aceea de artist extrem de talentat garantează faptul că nu a fost un pedofil. 

Sunday, 24 March 2019

Care e faza cu acele "reaction videos" de pe YouTube?

Au devenit populare în urmă cu mai mulți ani dar abia în ultimele luni mi-au atras atenția (thank God for that). La ora actuală mi se pare a fi cea mai retardată chestie de care te poți împiedica pe acest canal social media și dacă aș putea aș bana fără ezitare toate aceste conturi, iar pe ăia care le-au creat i-aș plimba în cucul gol și cu pene pe cur prin orașul lor natal, cu o placă la gât pe care scrie YOUTUBE REACTOR.

Saturday, 23 March 2019

Vi-l recomand pe Dan RadioStyle pentru "tips and hints" despre viață

Am descoperit în urmă cu câteva săptămâni un canal YouTube foarte fain, unde puteți viziona clipuri de 10-15-20 minute în care un anume domn din California vorbește despre viață, legea atracției universale și chestii de genul ăsta. Știu, există tone de învățători de acest tip "pe piață" și poate fi solicitant să-i descoperi pe aceia care sunt autentici și rezonează într-adevăr cu sufletul tău. În cazul meu Dan a bifat aceste căsuțe, ba mai mult, are un plus atât pentru stilul relaxat și amuzant în care prezintă, cât și pentru felul original în care își îmbracă clipurile într-un fel de, duh, radio style.

Friday, 22 March 2019

Ce surpriză, Brexit-ul se amână!

Îi râd și curcile pe britanici, după ce în urmă cu 3 ani s-au bătut cu cărămida în piept că-s mari și tari și-și iau țara înapoi și devin independenți, iar acum s-au milogit de UE să le amâne Brexit-ul (setat inițial pentru 29 martie) pentru că se confruntă cu o varză totală și nimeni nu știe să gestioneze această situație care nu ar fi trebuit să existe de la început. Până una alta eu sunt în grafic: ca cetățean european care locuiește în UK nu am fost niciodată interesat de ieșirea din UE și mai mult decât atât am pus pariu cu tata că Brexit-ul nu se va produce (eu zic deloc, dar am setat ca deadline pentru pariu 31 decembrie 2020). 

Wednesday, 20 March 2019

Țara în care teroriștii nu au nume

Am fost plăcut impresionat de gestul făcut ieri de Jacinda Ardern, prim-ministrul Noii Zeelande, care a declarat că nu va rosti niciodată numele teroristului din Christchurch, pentru a nu-i oferi acestui nenorocit notorietatea pe care o căuta. Excelent! Eu chiar am susținut în urmă cu aproape doi ani că media ar trebui nu doar să nu dea pe post numele teroriștilor, dar să și relateze cât mai puțin despre aceste evenimente.

Tuesday, 19 March 2019

Tot câutând muzică nouă am redescoperit Smokie

Adică nedescoperind nimic notabil prin Deezer și Spotify am ajuns cumva la dinozaurii care s-au format ca trupă în Bradford în 1964 și se încăpățânează să rămână activi și în ziua de azi. Smokie este una dintre trupele pe care părinții mei le ascultau pe discuri de vinil când eram mic, ba au fost chiar la un concert Smokie la București prin 1983, lucru extrem de rar în acea epocă. N-am stat niciodată să le parcurg întreaga discografie (și sincer să fiu nici nu îndrăznesc să-i văd sau să-i ascult acum la 70+ sau cât or avea), dar clasicele și melodioasele lor hituri sunt timeless și le ascult cu aceeași plăcere și azi. Unde mai pui că feeling-ul lor fresh se mulează întotdeauna perfect pe primăvară britanică. 

Monday, 18 March 2019

Acela care ezită...

...regretă, ca să folosesc varianta decentă a unei vorbe de duh după care mă ghidez în viață. Am dat peste un clip foarte mișto zilele trecute. N-avem nevoie de introduceri, așa că hai să-l vizionăm. De asemenea nu contează nici cine sau de ce l-a realizat. 

Sunday, 17 March 2019

Nu-i mai citiți pe săracii cu duhul care nu se pot adapta într-un oraș cum e Londra

Tocmai am dat peste un articol numit "Dragostea de străinătate durează 3 ani", care înțeleg că face furori pe net. În orce caz, este foarte comentat și a fost promovat și de un blogger "celebru".  Articolul este scris de un român care s-a mutat la Londra în 2016, apoi s-a refugiat în Geneva când aici nu i-a mai plăcut. Și înțeleg că nu-i place nici acolo. În fine, vreau să comentez puțin pe temă. De fapt, am mai făcut-o. Ideea e aceeași. 

Muviz #503

Adică de pe ecrane adunate: